Legea care lovește minoritățile din Ucraina, inclusiv pe cea română, a fost adoptată
Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral) a adoptat joi, în a doua lectură şi ultima, o lege despre funcţionarea limbii ucrainene ca limbă de stat, care întăreşte utilizarea limbii ucrainene, riscând să producă convulsii în rândul populaţiei rusofone din ţară într-un moment în care noul preşedinte ales Volodmir Zelenski a spus că vrea să-i întindă mâna, informează AFP şi Rbc.ua. Legea ar afecta inclusiv minoritatea română din Ucraina, au atras atenția criticii.
În total 278 de deputaţi, dintr-un minim necesar de 226, au votat pentru acest text care lărgeşte cotele de utilizare a limbii ucrainene în media audiovizuale şi face utilizarea sa mai strictă în cadru oficial, scrie Agerpres.
Documentul stipulează supremaţia limbii ucrainene în sfera serviciilor, inclusiv în sectorul privat, introduce certificate de stăpânire a limbii ucrainene pentru funcţionari până la preşedinte, precum şi amenzi pentru încălcarea dispoziţiilor noii legi.
Acest text nu se referă la utilizarea limbii în cadru privat şi religios.
'Legea noastră nu umileşte deloc nicio minoritate naţională. Vom face ca toţi cetăţenii să se simtă acasă. Am luat în considerare majoritatea amendamentelor deputaţilor. Am amânat cu trei ani introducerea răspunderii penale pentru încălcarea legii. În acest timp, în toate regiunile vor fi create centre unde se va studia limba ucraineană', a declarat preşedintele comisiei de profil, Nikolai Kniajiţki, citat de Rbc.ua.
Preşedintele la final de mandat, Petro Poroşenko, care îşi exprimase dorinţa să promulge această lege înainte de a preda ştafeta noului preşedinte ales, Volodimir Zelenski, a catalogat drept istorică adoptarea legii privind funcţionarea limbii ucrainene ca limbă de stat, potrivit agenţiei de presă Unian.
'Adoptarea legii privind asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat este cu adevărat o decizie istorică, alături de refacerea armatei noastre şi de primirea autocefaliei de către Biserica Ortodoxă Ucraineană', scrie Poroşenko în pagina sa de Facebook.
Potrivit lui Poroşenko, limba ucraineană este 'un simbol al poporului nostru, al statului nostru şi al naţiunii noastre'. 'Le mulţumesc tuturor celor care au participat la elaborarea şi pregătirea legii lingvistice, deputaţilor poporului pentru voturile lor şi tuturor ucrainenilor pentru sprijinul lor. Acesta este un alt pas important pe calea independenţei noastre mentale', a subliniat preşedintele în exerciţiu.
Acest document, care face de doi ani obiectul unor dezbateri în parlament, a fost adoptat la numai câteva zile după alegerea duminică la preşedinţia ţării a actorului de comedie Volodimir Zelenski.
Ascensiunea la putere a acestui novice în politică, care se exprimă adeseori în limba rusă, este considerată de unii ca o ameninţare la ucrainizarea acestei foste republici sovietice lansată sub preşedintele la final de mandat, Petro Poroşenko.
Cel puţin 1.000 de ucraineni au manifestat joi în faţa parlamentului în sprijinul adoptării noii legi.
Protecţia drepturilor rusofonilor a fost unul din motivele publice declarate de către Rusia pentru anexarea în urmă cu cinci ani a peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, un conflict armat soldat cu aproape 13.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014.
Minoritatea română, afectată
Potrivit agenţiei de presă Bukpress, autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din text o prevedere importantă pentru minorităţile naţionale şi anume următorul aliniat: 'Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităţilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale'. Acest articol de mare importanţă pentru românii din Ucraina este considerat de autorii proiectului de lege fiind unul inutil şi speculativ, subliniază agenţia de presă a etnicilor români din Cernăuţi.
George Simion, candidat la Parlamentul European, a criticat adoptarea legii, acuzând ”reducerea la tăcere a limbii române în Ucraina”.
”În controversata și contestata lege se propune ca limba ucraineană să devină obligatorie în instituțiile de învățământ preșcolar, extrașcolar și în instituțiile de învățământ superior. Totodată, în ciclul primar și grădinițe este permisă studierea în paralel a limbilor minorităților naționale (prin crearea unor clase sau grupuri separate), cu excepția universităților. Învățământul în universități ar trebui să se desfășoare exclusiv în limba ucraineană, dar este permisă predarea uneia sau mai multor discipline în una din limbile oficiale ale UE. Popoarelor băștinașe din Ucraina le este garantat dreptul la învățământ în limba maternă. Proiectul de lege nu menționează lista exhaustivă a acestor popoare indigene, cu excepția tătarilor din Crimeea, care sunt menționați separat. Comunitatea românească din Ucraina nu are statut de popor băștinaș. De asemenea, legea privind limba ucraineană presupune ca toate evenimentele culturale să aibă loc în mod obligatoriu în limba de stat. Spectacolele teatrale în alte limbi vor trebui să fie însoțite de subtitrări în limba ucraineană. De asemenea, evenimentele publice (simpozioane, mese rotunde etc.) pot avea loc doar limba ucraineană sau engleză. Nerespectarea cerințelor legislației lingvistice se va pedepsi cu amenzi usturătoare. De exemplu, funcționarii publici care vor fi găsiți vinovați de neglijarea limbii ucrainene, vor fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 3.400-6.800 grivne. Regula se referă și la mediile de informare tipărite, care dacă nu vor avea dublaj ucrainean, vor fi amendate cu suma de 6.800-8.500 grivne (aproximativ 220-300 de euro)”, precizează un comunicat al lui George Simion.