Juncker se impune în fața UE: Nu vrea să modifice cotele de refugiați, deși țările le resping
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a reafirmat joi - înaintea Consiliului European de vară - că nu intenționează să modifice propunerea privind redistribuirea refugiaților prin cote obligatorii între țările blocului comunitar, în pofida rezervelor exprimate de numeroase state, transmite agenția EFE.
'Ne-am pus propunerea pe masă și o menținem așa cum este', a punctat Juncker într-o conferință de presă comună cu președintele Parlamentului European, Martin Schulz, el arătându-se încrezător că proiectul său va primi un aviz favorabil din partea celorlalte instituții comunitare.
În urma valului de imigranți clandestini proveniți din Africa și Orientul Mijlociu, Comisia Europeană a propus în luna aprilie un plan ce prevede redistribuirea acestora prin cote obligatorii între statele membre ale UE. Într-o primă etapă ar urma să fie repartizați 60.000 de refugiați veniți din Siria și Eritreea, dintre care României i-ar reveni 2.362, potrivit unui algoritm ce are în vedere PIB-ul fiecărei țări, populația ei, rata șomajului și numărul de refugiați deja găzduiți.
Această propunere va fi principalul subiect pe agenda summitului. Inițiativa este sprijinită de țările cele mai afectate de valul de refugiați, precum Italia, Grecia, Germania, Austria sau Suedia, dar aproximativ jumătate din statele UE au manifestat rezerve, mai multe guverne arătându-se în schimb deschise unui mecanism voluntar de primire a refugiaților, nu unuia obligatoriu.
Însă în ambele grupuri de țări există unele ce nu resping principiul cotelor obligatorii, doar că doresc un alt algoritm de repartizare a refugiaților, care să le fie mai favorabil. Totuși, mai multe state, printre Franța, Marea Britanie și țările grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia) au precizat că resping categoric propunerea Comisiei.
Jean Claude-Juncker a fost de la început unul dintre cei mai aprigi susținători ai acestei propuneri, el sprijinindu-se pe argumente precum 'solidaritatea' europeană și nevoia Europei de forța de muncă a imigranților, în contextul îmbătrânirii continue a populației active europene. În schimb, cei care se opun proiectului avertizează că acesta nu va face decât să încurajeze imigrația ilegală, sporind totodată și ostilitatea opiniei publice față de imigranți, iar în opinia lor singura soluție este retrimiterea acestora în țările lor.
De altfel, neregăsindu-se în proiectul inițial, ideea repatrierii refugiaților cărora li s-a respins cererea de azil a fost recent adusă în discuție de Comisie, în încercarea de a veni în întâmpinarea rezervelor exprimate de tot mai multe state.
Conform datelor Uniunii Europene, de la începutul anului au pătruns în Europa circa 100.000 de imigranți clandestini, numai în Italia cifra apropiindu-se de 60.000.