Incident diplomatic între China și Lituania. Care este mărul discordiei

Deschiderea unei reprezentanţe a Taiwanului într-o capitală europeană reprezintă o premieră după 18 ani.

Decizia Vilniusului este considerată cu atât mai provocatoare de către Beijing, cu cât această reprezentanţă urmează să poarte numele de ”Birou de Reprezentare a Taiwanului” şi nu ”a Taipeiului”, capitala insulei, aşa cum este cutuma.

Taiwanul – care are propriile monedă, steag, armată, diplomaţie şi guvern – este despărţită politic, de facto, de China populară de la sfârşitul Războiului civil chinez din 1949.

Taiwanul, care are 23 de milioane de locuitori şi un sistem politic democratic, este recunoscut însă în mod oficial ca ţară de către o mână de capitale.

Beijingul consideră insula drept parte a teritoriului chinez şi se opune oricăror relaţii oficiale între alte ţări şi autorităţile locale, pe care nu le recunoaşte.

Anunţarea, în iulie, a dechiderii unei reprezentanţe a Taiwanului în Lituania a fost denunţată de către Beijing drept o provocare.

Ministerul chinez de Externe a anunţat marţi rechemarea ambasadorului chinez din această ţară baltică şi a denunţat o iniţiativă care ”încalcă în mod sfruntat” reguli de bază ale relaţiilor diplomatice între China şi Lituania.

Beijingul a cerut totodată Vilniusului să-şi recheme ambasadoarea aflată în post în China.

Lituania şi-a exprimat ”regretul”: ”Respectând principiul «o singură Chină», (Lituania) este hotărâtă să dezvolte relaţii reciproc avantajoase cu Taiwanul”, a reacţionat, citat într-un comunicat, Ministerul lituanian de Externe.

Lituania, care se învecinează cu Rusia, a anunţat în mai că părăseşte Forumul ”17+1”, din care fac parte China şi ţări din Europa Centrală şi de Est, pe care-l consideră un factor de divergenţă între europeni.

Această fostă republică sovietică s-a angajat între timp să furnizeze Taiwanului 20.000 de vaccinuri împotriva COVID-19.