Crimeea, "sub controlul complet al Moscovei". Vestul cere dialog, militarii ruşi continuă acţiunile

UCRAINA UPDATE: Cel puţin 100 de demonstranţi, purtând steagul Rusiei, au intrat în clădirea administraţiei regionale din Doneţk, în estul Ucrainei, anunţă BBC. Potrivit Itar-Tass, la faţa locului nu există forţe de ordine, iar manifestanţii au ocupat cel puţin un etaj al clădirii. 

UCRAINA UPDATE: Preşedintele Comisiei Europene (CE) José Manuel Barroso a anunţat luni că şefii de stat şi de guverne din cadrul UE se vor reuni "foarte curând" într-un summit asupra crizei ucrainene, relatează AFP.

"Lucrăm împreună cu toate statele membre pentru a defini un răspuns comun şi ferm" faţă de evoluţiile din Ucraina, a declarat Barroso într-o conferinţă la Berlin.

"Astăzi (luni) are loc o reuniune a miniştrilor de Externe, iar foarte curând şefii de stat şi de guverne se vor întâlni pentru a formula un răspuns comun", a adăugat el.

Barroso nu a precizat o dată, însă această reuniune ar putea să aibă loc până la sfârşitul săptămânii, fiind evocată ziua de joi, potrivit unei surse diplomatice de la bruxelles.

Preşedintele CE a reiterat "îngrijorările grave" ale UE cu privire la situaţia "care nu s-a îmbunătăţit" în Ucraina. "Este important să ne exprimăm angajamentele în favoarea suveranităţii Ucrainei", a adăugat el.

UCRAINA UPDATE: Militari ruşi, fără însemne, blochează un centru operaţional al Forţelor Navale ucrainene din Bakchisarai, dar şi un post al serviciilor de informaţii aflat lângă Sevastopol. Militarii ucraineni refuză să se predea, scrie BBC.

Operaţiunile trupelor ruse continuă în Crimeea, în vreme ce Occidentul cere insistent de-escaladarea situaţiei. Cancelarul german Angela Merkel anunţase, duminică seară, că Vladimir Putin ar fi de acord cu iniţierea unui dialog pe tema situaţiei din Crimeea.  

Militari ruşi continuă să debarce masiv în Crimeea, încălcând acorduri internaţionale, au anunţat luni grăniceri ucraineni, relatează AFP.

În ultimele 24 de ore, zece elicoptere de luptă şi opt avioane de transport ruseşti au aterizat în Crimeea, fără ca Ucraina să fie informată, contrar acordurilor între cele două ţări cu privire la statututl Flotei ruse la Mrea Neagră, staţionate în Crimeea, care prevăd ca Kievul să fie informat cu 72 de ore înaintea unor asemenea mişcări de trupe.
De la 1 martie, patru nave de război ruse din cadrul Flotei la Marea Baltică au pătruns în portul Sevastopol, potrivit aceleiaşi surse.

Militari neidentificaţi acţionează în contul autorităţilor locale proruse şi au preluat controlul asupa unei părţi a Crimeei, asediind militari ucraineni în cazărmi.

UCRAINA UPDATE: Ministrul elveţian de Externe Didier Burkhalter a declarat luni că Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) doreşte să trimită o misiune pentru o anchetă asupra "incidentelor" care au avut loc în Ucraina, relatează AFP.

"În legătură cu situaţia drepturilor omului, încurajez Guvernul ucrainean să invite Biroul pentru instituţii democratice şi drepturile omului (BIDDO) pentru a trimite la faţa locului o misiune în vederea evaluării a ceea ce s-a petrecut şi (...) a situaţiei drepturilor omului şi, în special, pentru a stabili faptele şi circumstanţele incidentelor care au avut loc în Ucraina", a declarat ministrul Burkhalter, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia OSCE.

UCRAINA UPDATE: Turcia urmăreşte "îndeaproape" situaţia din Ucraina şi se arată îngrijorată în special în legătură cu soarta etnicilor tătari turcofoni din Crimeea, unde Rusia a trimis forţe armate, au declarat luni surse din Guvernul turc, relatează AFP.

"Avem o datorie importantă faţă de tătari şi suntem în discuţii cu părţile implicate pentru ca această dispută să nu se transforme într-un conflict armat. Nu putem rămâne simpli spectatori la ceea se întâmplă în regiune", a explicat o sursă guvernamentală.

Declaraţia intervine în contextul în care membri din diaspora tătară au manifestat în weekend la Ankara, Istanbul sau Konya (centru), pentru a denunţa intervenţia Rusiei în Crimeea. "Nu Rusiei, Crimeea trebuie să rămână ucraineană", au scandat manifestanţii duminică, la Ankara, în faţa Ambasadei Rusiei.

De altfel, ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, s-a deplasat sâmbătă de urgenţă la Kiev şi a avut discuţii telefonice cu omologii din SUA, Germania, Franţa şi Polonia pe tema crizei din Ucraina.

"Turcia va face tot posibilul pentru asigurarea stabilităţii în Crimeea, în cadrul unei Ucraine unite", a asigurat duminică ministrul Davutoglu, care urmează să se întâlnească luni cu reprezentanţii minorităţii tătare din regiune.
"Drepturile tătarilor şi existenţa lor trebuie să fie garantate", a mai afirmat ministrul turc de Externe, într-un interviu televizat.

UCRAINA UPDATE: Statele Unite au anunţat, luni, că vor cere trimiterea "imediată" în Ucraina a unor observatori ai OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), relatează AFP.

Acest anunţ a fost făcut în urma unei reuniuni speciale a OSCE la Viena. O astfel de misiune va încerca în special să "garanteze protecţia drepturilor minorităţilor" şi "să vegheze la respectarea integrităţii teritoriale", a pledat ambasadorul american Daniel Baer în faţa colegilor săi.

UCRAINA UPDATE: Banca centrală a Rusiei a urcat dobânda cheie cu 1,5 puncte, la 7%, pentru a asigura stabilitatea financiară, în timp ce rubla s-a depreciat luni dimineaţă cu 2% faţă de dolar şi a atins minime istorice faţă de un coş de monede de referinţă, iar bursa de la Moscova afişează un declin de peste 9%.

"Mutarea reprezintă, clar, un efort de a sprijini mai puternic moneda, care resimte presiuni astăzi (luni - n.r.) din cauza factorilor politici", comentează pentru Bloomberg un economist al Bank of America.

Principalele temeri ale investitorilor privind economia rusă se referă la potenţialele sancţiuni economice care ar putea fi impuse de UE, SUA şi statele aliate în contextul tensiunilor din Ucraina.

UCRAINA UPDATE: Parlamentul ucrainean i-a cerut, duminică, preşedintelui rus Vladimir Putin să nu mobilizeze forţe ruse în Ucraina, relatează Interfax Ucraina, în pagina electronică.

"Verhovna Rada anunţă apelul său către preşedintele rus Vladimir Putin de a preveni mobilizarea forţelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei", a anunţat Parlamentul într-o declaraţie aprobată în sesiunea de duminică. Verhovna Rada a cerut, de asemenea, Rusiei să îşi retragă la baze militarii din cadrul flotei sale la Marea Neagră.

"Verhovna Rada cere îndeplinirea strictă a acordurilor de bază privind prezenţa Flotei ruse a Mării Negre pe teritoriul ucrainean, respectiv revenirea imediată a forţelor la bazele lor. Orice mişcare a militarilor, echipamentului greu şi armamentului trebuie făcută strict cu acordul organismelor ucrainene competente", afirmă declaraţia.

Ucraina s-a declarat, duminică, "în pragul catastrofei", ca urmare a "declaraţiei de război" a Rusiei şi pare să piardă rapid controlul Crimeei.

UCRAINA UPDATE: Rusia nu vrea război cu Ucraina şi aprobarea de către Parlamentul rus a unei intervenţii militare în Ucraina are ca scop, înainte de toate, să demonstreze intenţiile serioase ale Kremlinului, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe, citat de AFP.

"Rusia nu vrea război cu Ucraina", a declarat duminică seara Grigori Karasin în cadrul unei emisiuni difuzate de postul public de televiziune Rossia 1.

"Sunt convins că nimeni din Rusia nu vrea război", a adăugat el.

"Suntem împotriva folosirii unei astfel de terminologii pentru a discuta despre relaţiile cu Ucraine care ne este aproape", a insistat el.

El a criticat statele occidentale care au ameninţat cu excluderea Rusiei din G8.

"Vom susţine toate forţele favorabile consolidării relaţiilor noastre bilaterale, cu atât mai mult cu cât de aceste relaţii depinde stabilitatea în Europa. Oamenii politici occidentali (...) trebuie să înţeleagă acest lucru", a declarat Karasin.

În ceea ce priveşte decizia Consiliului Federaţiei (Senatul) de a autoriza forţele ruse să intervină în Ucraina, "noi credem că această decizie (...) va demonstra intenţiile serioase ale Federaţiei Ruse", a subliniat el.
Valentina Matvienko, preşedintele Senatului rus, care a aprobat sâmbătă recursul la forţele armate ruse în Ucraina, a respins, de asemenea, ideea unui război.
"Nu va avea loc niciodată un război între noi. Suntem popoare înfrăţite", a declarat ea în aceeaşi emisiune.

UCRAINA s-a declarat, duminică, "în pragul catastrofei", ca urmare a "declaraţiei de război" a Rusiei şi pare să piardă rapid controlul Crimeei, determinând occidentalii din G7 să facă front comun împotriva Moscovei.

Condamnând "încălcarea clară" a suveranităţii Ucrainei de către Moscova, liderii a şapte ţări membre G8 au anunţat duminică suspendarea pregătirilor în vederea summitului grupului ce urma să aibă loc în iunie la Soci, în Rusia.
Măsura va rămâne în vigoare "până ce mediul va redeveni favorabil unor discuţii semnificative la G8", potrivit unui comunicat al "liderilor G7", difuzat de Casa Albă.

G7 reuneşte cele şapte cele mai industrializate ţări. La nivel de şefi şi de guvern, el a devenit G8 începând din 1998, odată cu participarea Rusiei la aceste summituri.

Anterior duminică, secretarul de Stat american John Kerry a avertizat că Rusia ar putea să-şi piardă locul la G8, în faţa deteriorării situaţiei pe teren.

"Dacă preşedintele (rus Vladimir) Putin vrea să fie preşedintele care a început un război între două ţări vecine şi prietene, el este foarte aproape de a-şi atinge acest obiectiv. Suntem în pragul catastrofei", a declarat duminică premierul Arseni Iaţeniuk.

"Nu este o ameninţare, este de fapt o declaraţie de război adresată ţării mele", a adăugat el, exprimându-se în engleză, ca pentru a face comunitatea internaţională să înţeleagă mai bine.

Preşedintele interimar Oleksandr Turcinov a repetat duminică, la rândul său, că Kievul speră să ajungă la o soluţie "paşincă" la criză. Dar un alt oficial de rang înalt a anunţat mobilizarea rezerviştilor ucraineni pentru a asigura "securitatea şi integritatea teritoriului".

La Kiev, aproximativ 50.000 de persoane s-au reunit duminică în Maidan, Piaţa Independenţei. "Nu ne vom preda!", au scandat ele la adresa Rusiei. Unii purtau pancarte pe care se putea citi: "Putin, nu te atinge de Ucraina!".
Dar tensiunile păreau să se intensifice duminică în Crimeea între cele două tabere, chiard dacă nu a fost anunţată nicio confruntare în această peninsulă rusofonă din sudul Ucrainei, care adăposteşte flota rusă a Mării Negre.
Duminică seara, o explozie puternică s-a auzit în tot oraşul Simferopol, capitala Crimeei, au anunţat jurnaliştii AFP. Originea exploziei nu a putut fi stabilită imediat.

Baza militară Perevalne, care adăposteşte o unitate de grăniceri ucraineni, situată la 20 de kilometri de Simferopol, a fost înconjurată de persoane înarmate cu mitraliere, a constatat AFP. Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, care a estimat numărul lor la 1.000, atacatorii voiau să constrângă grănicerii să predea armele.

Mai multe zone strategice din peninsulă, baze militare, aeroporturi sau clădiri oficiale au făcut obiectul unor blocaje ale unor persoane înarmate, a căror uniformă nu poartă niciun semn distinctiv dar pe care observatorii le asimilează cu soldaţi ruşi.

O lovitură dură pentru autorităţile de la Kiev a fost faptul că amiralul Denis Berezovski, comandantul şef al marinei ucrainene, numit în urmă cu câteva zile de preşedintele interimar Turcinov, a anunţat că depune jurământ de credinţă autorităţilor locale proruse din Crimeea.

Premierul prorus al regiunii, Serghei Axionov, pe care Kievul îl consideră nelegitim, a salutat un "eveniment istoric" şi a subliniat că amiralul Berezovski acceptă astfel să se plaseze "sub ordinele autorităţilor legitime ale peninsulei".
Manifestaţii proucrainene, care au reunit între 1.000 şi 10.000 de persoane, au avut loc duminică în oraşele Harkov, Odessa, Dnipropetrovsk şi Zaporijia, potrivit presei ucrainene.

Anunţul de sâmbătă al Moscovei, după ce iniţial a părut să îi ia prin surprindere pe occidentali, a provocat un val de proteste în lume.
John Kerry şi-a anunţat venirea, marţi, la Kiev pentru a reafirma "sprijinul puternic al Statelor Unite faţă de suveranitatea, independenţa şi integritatea Ucrainei". El va fi precedat de numărul doi al ONU, Jan Eliasson, care a plecat duminică seara către Ucraina.

NATO a cerut, de asemnea, Moscovei şi Kievului să caute o "soluţie paşnică" la criză prin "dialog" şi mobilizarea de observatori internaţionali, potrivit secretarului său general, Anders Fogh Rasmussen.

Ministrul britanic de Externe, William Hague, şi omologul său grec, Evangelos Venizelos, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, au ajuns duminică la Kiev.

În discuţiile telefonice cu cancelarul german Angela Merkel, Vladimir Putin a asigurat că răspunsul Rusiei la "ameninţarea constantă cu acte de violenţă din partea forţelor ultranaţionaliste (...) este perfect adecvat". El a acceptat crearea unui "grup de contact" pentru începerea "unui dialog politic" în privinţa Ucrainei.

Experţii apreciază că criza ucraineană reprezintă cea mai gravă criză dintre Occident şi Rusia de la destrămarea URSS în 1991.

"Repercusiunile asupra relaţiei dintre Rusia şi Occident vor fi profunde şi durabile, deşi mai grave decât după războiul ruso-georgian" din 2008, au apreciat analiştii Eugene Rumer şi Andrew Weiss de la fundaţion Carnegie. "Aceasta aminteşte de 1968, nu de 2008", subliniază ei, cu aluzie la reprimarea Primăverii de Praga de către URSS.
Rusia a lansat, de asemenea, un război mediatic, mass-media publice din Rusia şi autorităţile făcând apel la unitate naţională împotriva "fasciştilor care au preluat puterea la Kiev".

Agenţiile de presă ruseşti au difuzat duminică informaţii potrivit cărora militarii ucraineni din Crimeea dezertează în masă, abandonându-şi unităţile care trec în mâinile forţelor de autoapărare proruse ce asigură ordinea în regiune. Aceste informaţii vagi şi imprecise au fost dezminţite de Ministerul ucrainean al Apărării.