Franța a blocat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord
Miniștrii de Externe ai UE nu au reușit să ajungă la un acord privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, în special din cauza Franței, care dorește o reformă profundă a procesului de extindere. Mai mulți diplomați și-au exprimat temerea că blocajul ar putea afecta credibilitatea UE în Balcani, unde blocul comunitar luptă pentru influență cu Rusia, China sau Turcia.
Statele membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, a declarat ministrul finlandez pentru afaceri europene, Tytti Tuppurainen, după o întâlnire la Bruxelles cu omologii săi din blocul comunitar, relatează DPA, citată de Agerpres.
Principalul obstacol este Franța care dorește o reformă profundă a procesului de aderare, pe care îl dorește reversibil.
Alte state, printre care Olanda, se opun deschiderii negocierilor de aderare cu Albania, dar susțin Macedonia de Nord. Parisul s-a opus însă deschiderii negocierilor cu ambele țări.
"Nu a fost un moment de glorie pentru Europa", a adăugat comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, precizând că "majoritatea covârşitoare" a statelor membre au susţinut recomandarea de iniţiere a negocierilor.
"Nu există nicio îndoială că orice nouă amânare ne-ar afecta credibilitatea în Balcanii de Vest, precum şi ambiţiile noastre de a deveni un jucător global mai puternic", a adăugat Hahn.
Susținerea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu cele două țări este împărtășită de România.
În cadrul reuniunii de marți, ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a subliniat importanța respectării angajamentelor Uniunii în raport cu cele două state și formularea imediată a unei ”decizii pozitive” de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Macedonia de Nord și Albania. Potrivit MAE, oficialul român a evocat progresele pe care cele două state membre le-au înregistrat în avansarea reformelor necesare, confirmate de evaluările Comisiei Europene, precum și reflectate de acordul de la Prespes.
De asemenea, Ciamba a reiterat ”relevanța deosebită pe care această decizie o prezintă pentru menținerea credibilității UE, inclusiv prin raportarea la cum a decurs aderarea Macedoniei de Nord la NATO, precum și pentru securitatea și stabilitatea în regiune, generând beneficii evidente atât pentru cele două state, cât și pentru UE”.
Chestiunea urmează să fie discutată acum de liderii din UE la un summit ce va avea loc la sfârşitul săptămânii, a spus Tuppurainen.