Efectele războiului. Tot mai mulți ruși aleg să-și părăsească țara

Mulți dintre cei care au plecat în primele zile și săptămâni (în special în țări fără viză precum Armenia, Georgia, Kazahstan, Turcia) s-au confruntat cu dificultăți: aveau nevoie să găsească o locuință, un loc de muncă, o școală pentru copii, o modalitate de a transfera bani din Rusia, unde la început au introdus restricții severe asupra unor astfel de operațiuni, pentru a decide ce să facă cu apartamentul, lucrurile și posibilele economii rămase în Rusia. 

Pe 8 martie, profesorul de la Universitatea Harvard, Konstantin Sonin, a estimat aproximativ  numărul celor care au plecat - aproximativ 200.000 de oameni. Această cifră este mult mai mare acum, potrivit Zhanna Batalova, un analist senior de politici la Institutul de Politică de Migrație din SUA. La urma urmei, zeci de mii au continuat să plece în aceeași Georgia și Armenia, Turcia, Israel, țările baltice, a spus ea pentru CNBC. Și asta fără a lua în calcul diaspora rusă din străinătate, ai cărei reprezentanți pur și simplu au decis să nu se mai întoarcă după începutul războiului (Batalova estimează numărul acestor oameni la aproximativ 100.000).

Potrivit unei evaluări publicate pe 22 martie de Asociația Rusă pentru Comunicații Electronice, 50.000–70.000 de specialiști IT au părăsit țara în prima lună de război, iar alți 70.000–100.000 erau așteptați să plece în aprilie.

Unii, chiar hotărând să plece, încă pregătiți. Un moscovit care a lucrat ca analist la VTB Capital a declarat pentru The Moscow Times că, după izbucnirea războiului, a început să exploreze posibilitatea de a obține un loc de muncă în băncile europene. O bancă olandeză a răspuns solicitării sale, iar în mai el și familia sa s-au mutat la Amsterdam.

Deutsche Bank pregătește de trei luni documente pentru relocarea specialiștilor IT ai diviziei sale internaționale de banking de investiții în Germania. La Moscova și Sankt Petersburg, 1.500 de specialiști în informatică au lucrat pentru bancă. Aproximativ jumătate dintre ei au acceptat oferta de a se muta, iar aproximativ 2.000 de oameni au părăsit Rusia împreună cu familiile lor.

Vladimir, în vârstă de 37 de ani, a cărui companie produce software pentru restaurante, și-a petrecut ultimele luni în căutarea unei țări în care să-și mute afacerea și completând documentele. Au fost luate în considerare țările cu acces la capital, inclusiv Franța, Marea Britanie, Spania și Cipru. Drept urmare, Vladimir, împreună cu soția sa și un școlar, precum și patru dintre angajații săi cu familiile lor, se mută la Paris.

„Cred că într-un an sau doi [în Rusia] totul va fi foarte rău”, a spus Vladimir pentru CNBC. S-a gândit să plece înainte, văzând cum „politica și libertatea dispar” în Rusia, dar războiul din Ucraina a fost ultima picătură.

Una dintre tendințele valului de emigrare, judecând după discuțiile cu cei cu care a vorbit The Moscow Times, este plecarea soțului în străinătate pentru a se stabili și apoi a lua familia cu copiii. Adică, Rusia nu va pierde doar specialiști profesioniști, ci, pe termen lung, potențialul său demografic se va înrăutăți considerabil. Și pleacă nu numai din orașele mari: unul dintre interlocutori s-a mutat în Europa de Vest dintr-un oraș din regiunea Chelyabinsk. 

Potrivit sondajului The Moscow Times al cititorilor săi, o treime dintre cei care locuiesc acum în Rusia plănuiesc să plece în următorii ani. În Europa (țări UE, Marea Britanie, Elveția, Norvegia, Liechtenstein, Islanda) 20% doresc să trăiască (acum 8% trăiesc), în America numărul cititorilor de ziare poate crește de la actualul 2% la 7% ca urmare a mutarea, în Armenia, Georgia, Turcia - de la 3% la 5% (poate, cifra de 3% include deja pe unii dintre cei care au plecat), în țările din fosta Iugoslavie (Serbia și Muntenegru sunt populare printre ruși) - de la 1% la 2%, în Israel - de la 1% la 4%.