Decizii antisociale în Croația. Vârstnicii, cei mai afectați

Guvernul croat a propus, miercuri, majorarea vârstei de pensionare la 67 de ani, începând din 2033, precum şi diminuarea pensiilor în caz de pensionare anticipată, subliniind că aceste măsuri sunt necesare pentru a face sistemul de pensii sustenabil şi pensiile mai mari în viitor, transmite Reuters, citat de Agerpres.  Este vorba doar de o uşoară modificare faţă de propunerile iniţiale publicate luna trecută, conform cărora Guvernul croat voia să majoreze vârsta de pensionare la 67 de ani începând din 2031.

"Aceste modificări sunt necesare deoarece doar 19% din actualii noştri pensionari au o vechime de 40 de ani în muncă iar vechimea medie este de doar 30 de ani. Astfel sistemul nostru de pensii va fi sustenabil pe termen lung şi va permite majorarea pensiilor viitoare", a declarat ministrul croat al Muncii, Marko Pavic, la o şedinţă de Guvern.

În replică, cele mai importante organizaţii sindicale şi-au anunţat intenţia de a organiza sâmbătă, 20 octombrie, proteste faţă de propunerea de majorare a vârstei de pensionare, în capitala Zagreb. Potrivit sindicatelor, noua lege a pensiilor, pe care Parlamentul trebuie să o adopte înainte de a putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019, îi va afecta în special pe angajaţii vârstnici, care deseori sunt presaţi să se pensioneze din motive de sănătate sau pentru că angajatorii vor să scape de angajaţii în vârstă.

Conform prevederilor actuale, vârsta de pensionare în Croaţia este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 62 de ani pentru femei, chiar dacă în cazul femeilor vârsta de pensionare ar urma să crească treptat în următorii 12 ani până la 65 de ani.

Guvernul croat a propus de asemenea o diminuare de 4% a pensiei pentru fiecare an de pensionare anticipată, dar a oferit în schimb pensii mai mari pentru cei care continuă să lucreze chiar dacă pot să se pensioneze. Pavic a mai spus că aceia care au o vechime de 41 de ani în muncă, înainte de a împlini vârsta de 67 de ani, vor putea să se pensioneze anticipat fără ca pensiile lor să fie reduse.

În fiecare an, bugetul de stat trebuie să finanţeze cu aproximativ 17 miliarde kuna (2,65 miliarde dolari) din taxe deficitul fondului public de pensii, care costă anual aproximativ 39 miliarde kuna. Începând din 2002, croaţii trebuie să direcţioneze o parte din salariile lor spre fondurile private de pensii.

Experţii spun că, fără majorarea vârstei de pensionare, Croaţia nu poate să îşi facă sistemul de pensii sustenabil.