Criza imigranților. Austria a trimis peste 5.000 migranți în alte state europene. România, vizată

"Dacă îmi amintesc exact, am trimis peste 5.000 sau 5.500 din Austria, în special în Bulgaria și România, printre altele. Pentru un sistem de azil funcțional, avem nevoie de o politică de returnare efectivă, și aici mai e foarte mult de muncă, în special în ceea ce privește țările din Africa de Nord", a declarat Johanna Mikl-Leitner, la o reuniune a Uniunii Crestin Sociale (CSU), informează HotNews.ro.

Mikl-Leitner a subliniat că foarte puține cereri de azil au fost depuse în țări precum Croația sau Slovenia, ceea ce înseamnă că migranții care trec prin aceste țări vor, mai degrabă, să aleagă țara cea mai atrăgătoare din punct de vedere economic.

"Dacă refugiații vin din Slovenia și Croația în Austria pentru a cere azil în Austria ... atunci îi trimitem înapoi în Croația și Slovenia", a adăugat ministrul de Interne, fără să facă nicio referire la Ungaria.

În urmă cu trei săptămâni, Austria și Germania au exceptat, temporar, oamenii care fug de războiul din Siria de la regulile europene care cer ca refugiații să solicite azil în țara în care intră în blocul comunitar. Decizia i-a înfuriat pe vecinii lor, în special pe Ungaria, care a acuzat că o astfel de măsură nu face decât să încurajeze și mai mulți migranți să vină spre Europa.

Merkel recunoaşte: Suntem departe de indentificarea unei soluţii globale pentru imigranţi

Uniunea Europeană (UE) a făcut un 'prim pas' prin acordul cu privire la repartizarea a 120.000 de refugiați, însă este încă 'foarte departe' de o soluție globală care vizează un sistem durabil de cote, a estimat joi cancelarul federal german Angela Merkel, informează AFP.

'Am făcut un prim pas, însă suntem foarte departe de ceea ce trebuie să urmărim', a spus Merkel în fața parlamentarilor germani, a doua zi după un summit extraordinar al UE pe marginea crizei fără precedent a imigrației cu care se confruntă Europa.

'Sunt absolut convinsă că Europa nu are nevoie doar de o repartizare punctuală, ci mai ales de o procedură durabilă cu privire la repartizarea de refugiați între statele membre', a spus Merkel, reafirmând poziția Berlinului și sprijinul său pentru propunerea de cote formulată în acest sens de Comisia Europeană.

Germania se așteaptă să primească în 2015 între 800.000 și 1 milion de solicitanți de azil, un record pentru această țară și pentru Europa. În timp ce Ungaria este foarte criticată pentru tratamentul aplicat imigranților ce vor să traverseze teritoriul său spre Germania și pentru construirea de garduri din sârmă ghimpată la frontiera sa, Merkel a amintit principiile de bază ale UE.

'UE este o comuniune de valori, drepturi și responsabilități', a spus Merkel, potrivit căreia 'criterii minimale sunt în vigoare în UE în ceea ce privește primirea și tratamentul față de refugiați și procedurile privind solicitarea de azil, iar acest lucru nu este mereu asigurat la frontierele UE'.

Merkel și-a exprimat mulțumirea în legătură cu înființarea, în noiembrie, de 'hotspots', centre pentru înregistrarea de imigranți, mai ales în Grecia și Italia, unde sosesc majoritatea acestora, pentru a-i diferenția pe refugiați și imigranții economici.

Cancelarul federal german a dezvăluit, de asemenea, că UE a avansat în timpul summitului de la Bruxelles în ceea ce privește tratarea cauzelor (crizei refugiaților) și a subliniat că vor avea loc discuții și la New York, în marja Adunării Generale a ONU. 'Ceea ce poate fi făcut la scară globală va constitui obiectul discuțiilor ce vor avea loc la New York', a spus Merkel. Războiul din Siria și condițiile de viață din taberele de refugiați din țările vecine Siriei constituie unele dintre cauzele principale pentru exodul a sute de mii de persoane spre Europa.

Hollande: Ţările care vor refuza aplicarea cotelor să îşi pună întrebări privind apartenenţa la UE

Ţările europene care vor refuza să aplice cotele privind distribuirea refugiaţilor trebuie să îşi pună întrebări privind locul lor în Uniunea Europeană, a avertizat preşedintele Franţei, Francois Hollande, înaintea summitului UE.România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Imigranţi. Donald Tusk, prima reacţie după Consililul European. Avertismentul care îngrijorează UE

Preşedintele Consilului European, Donald Tusk, a postat pe pagina sa de facebook, un scurt mesaj în care a precizat că trebuie să ne aşteptăm la milioane de refugiaţi care încearcă să ajungă din Siria, în Europa, pe cont propriu.

"În această seară, discuţia noastră a fost bazată pe fapte, nu pe emoţii. Sunt 8 milioane de oameni siliţi de împrejurări să părăsească Siria, în timp ce alte patru milioane se îndreaptă către ţările vecine Siriei. Trebuie să vorbim despre milioane de potenţiali refugiaţi care încearcă să ajungă din Siria către Europa, pe cont propriu", a scris Donald Tusk, pe pagina sa de facebook.

Liderii Uniunii Europene au discutat asupra posibilității de a permite statelor zonei euro să aibă deficite mai mari pentru a face față costurilor crizei migrației, au declarat joi oficiali ai UE, însă nu au reușit să ajungă la o poziție comună, relatează Reuters.

De la începutul anului, în jur de 500.000 de migranți au ajuns în UE, plecând din țările lor din cauza războiului și a sărăciei.

La 11 septembrie, miniștrii de finanțe ai UE au cerut Comisiei Europene, executivul UE, să ia în considerare impactul acestei situații de urgență când va analiza bugetele naționale în săptămânile următoare.

Chestiunea a fost discutată de liderii UE într-o reuniune privind criza migrației. 'Ceea ce a fost discutat și menționat de mai mulți vorbitori este faptul că acest cost suportat de țări din cauza situației refugiaților ar trebui luat în calcul în Pactul de stabilitate', a declarat după reuniune cancelarul austriac Werner Faymann, precizând că susține o astfel de măsură.