Ce spun Marile Puteri şi Iranul despre acordul nuclear, înaintea președinției Trump
Marile puteri și Iranul s-au reunit marți, la Viena, pentru a trece în revistă stadiul punerii în aplicare a acordului în domeniul nuclear din 2015, într-un context de incertitudini legate de instalarea la Casa Albă a republicanului Donald Trump, care a criticat puternic acest text, transmite AFP, citat de Agepres.
'Totul se desfășoară așa cum a fost prevăzut', a dat asigurări în fața presei reprezentantul Rusiei, Vladimir Voronkov, la finalul reuniunii. El a subliniat că punerea în aplicare a acordului este 'conformă' cu angajamentele, dar și că 'gradul de încredere sporește'.
Reuniunea, organizată la cererea Teheranului după prelungirea sancțiunilor de către SUA în decembrie, s-a desfășurat la nivel de directori politici, sub egida Comisiei Europene.
Ea a survenit într-un context de expectativă înaintea instalării administrației Trump, la 20 ianuarie, și după ce, în campania electorală, republicanul a amenințat că va 'rupe' acordul, considerat unul din principalele succese diplomatice ale predecesorului său, Barack Obama.
De partea iraniană, acordul a pierdut un sprijin simbolic important în persoana fostului președinte Akbar Hashemi Rafsandjani, decedat duminică la vârsta de 82 de ani.
Documentul, semnat la Viena în iulie 2015, după negocieri maraton, între Iran și grupul 5+1 (China, Franța, Marea Britanie, Rusia, SUA plus Germania), a intrat în vigoare în ianuarie 2016 și vizează garantarea naturii strict pașnice a programului nuclear iranian, în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul ONU responsabil cu supravegherea aplicării acordului de către Teheran, a atestat până acum că acesta își îndeplinește angajamentele.
Între timp, comunitatea internațională a ridicat cea mai mare parte a sancțiunilor aplicate Teheranului, ceea ce a permis în primul rând revenirea Iranului pe piața mondială de petrol și gaze.
La începutul lunii decembrie însă, Congresul SUA a prelungit cu 10 ani legea privind impunerea de sancțiuni Iranului (Iran Sanctions Act, ISA), din cauza nerespectării drepturilor omului de către Teheran, a sprijinului acordat 'terorismului' în Orientul Mijlociu' și a programului de rachete balistice.
Decizia a fost denunțată de Teheran drept o 'încălcare' a acordului nuclear și o piedică în calea normalizării relațiilor sale economice și bancare cu restul lumii. Din acest motiv, avantajele economice ale acordului au fost mult sub cele anticipate de Iran, unde această frustrare ar putea compromite o eventuală realegere a președintelui moderat Hassan Rohani în luna mai.
Chiar dacă a calificat acordul, într-un mesaj pe Twitter la sfârșitul lui decembrie, ca 'îngrozitor', Trump nu a precizat recent care îi sunt intențiile cu privire la document. Un indiciu ar putea fi propunerea la conducerea Agenției Centrale de Informații (CIA) a lui Mike Pompeo, un adversar înverșunat al Iranului, și care a făcut apel la revenirea asupra acordului, considerându-l 'dezastruos'.
Reprezentantul Rusiei, Vladimir Voronkov, s-a arătat însă optimist în ce privește intențiile viitorului președinte american. 'Campania electorală este una, dar preluarea funcției este altceva', a declarat Voronkov marți, înaintea întâlnirii de la Viena, pentru agenția TASS, estimând că noul lider de la Casa Albă va 'avea posibilitatea să vadă documentul într-o altă lumină'.