Casa Albă și Pentagonul au dezvăluit de ce a decis Joe Biden livrarea bombelor SUA cu fragmentare în Ucraina
Consilierul de securitate națională Jake Sullivan a declarat vineri într-o conferință la Casa Albă că a existat o decizie unanimă de a furniza muniții cu dispersie Ucrainei. Pentagonul a făcut anunțul oficial.
Noi precizări despre livrarea bombelor cu fragmentare pentru Ucraina, în războiul contra Rusiei
SUA au confirmat deja că vor furniza muniţii cu fragmentaţie Ucrainei. Se depășește astfel un prag important privind tipurile de armament oferite Kievului pentru a se apăra împotriva Rusiei.
„Este o decizie dificilă. O amânasem pentru o vreme. Este ceea ce trebuia făcut”, a declarat presei Sullivan.
SUA au anunțat vineri trimiterea către Ucraina a unor muniţii cu fragmentaţie, interzise în numeroase ţări, în cadrul unui pachet de securitate în valoare de 800 milioane de dolari, decizie care, potrivit Kievului, va avea un „impact psiho-emoţional extraordinar” asupra forţelor de ocupaţie ruse, transmite Reuters.
Consilierul de securitate națională Jake Sullivan a declarat vineri într-o conferință la Casa Albă că a existat o decizie unanimă de a furniza muniții cu dispersie Ucrainei. El a adăugat că Kievul a dat asigurări cu privire la modul în care va folosi munițiile și că Rusia le-a folosit pe scară largă încă de la începutul războiului.
„Rusia a folosit muniții cu dispersie încă de la începutul acestui război. Ucraina a solicitat muniții cu dispersie pentru a se apăra împotriva agresiunii rusești. Concluzia este următoarea: recunoaștem că munițiile cu dispersie reprezintă un risc, dar există, de asemenea, un risc dacă rușii cuceresc mai mult teritoriu”, a mai spus Sullivan.
Ulterior, într-o altă conferință de presă, subsecretarul apărării Colin H. Kahl a anunțat că ”SUA vor trimite muniții cu dispersie, deoarece contraofensiva ucraineană „merge mai încet decât se spera”.
”Vrem să ne asigurăm că ucrainenii au suficientă artilerie pentru a-i menține în luptă în contextul contraofensivei actuale și pentru că lucrurile merg un pic mai încet decât sperau unii”, a spus oficialul din Departamentul Apărării.
Munițiile cu dispersie sunt interzise în 120 de țări, fără să includă SUA și Ucraina, deoarece împrăștie „bombe” pe suprafețe mari care nu pot exploda la impact și pot reprezenta un risc pe termen lung pentru oricine le întâlnește, similar minelor anti-terestre. .
Pentagonul a apărat decizia de a trimite în Ucraina controversatele muniții convenționale îmbunătățite cu dublu scop (DPICM), cunoscute și sub denumirea de muniție cu dispersie, invocând ratele de eșec mai scăzute ale armelor decât versiunile rusești, precum și angajamentul Ucrainei de a le folosi „responsabil”.
„Guvernul ucrainean ne-a oferit în scris asigurări cu privire la utilizarea responsabilă a DPICM-, inclusiv că nu vor folosi în medii urbane populate de civili și că vor înregistra unde le folosesc, ceea ce va simplifica eforturile ulterioare de deminare ”, a declarat subsecretarul Apărării Colin Kahl.
Kahl a precizat că a discutat problema cu ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, iar SUA își vor spori sprijinul pentru „eforturile de deminare post-conflict” ale Ucrainei, pe lângă cele 95 de milioane de dolari deja angajate.
Furnizarea de muniții cu dispersie Ucrainei va „asigura că armata ucraineană are suficientă muniție de artilerie pentru multe luni viitoare”, a mai spus Kahl.
Acesta a adăugat că SUA nu livrează variante mai vechi de muniții cu dispersie cu „dispersie ridicată”.
Decizie controversată a lui Joe Biden: Ucraina primește bombe cu fragmentare din SUA - Ce sunt proiectilele deja folosite de Putin în război
Anterior anunțului Pentagonului a fost făcută publică decizia președintelui lui Joe Biden privind aprobarea furnizării către Ucraina a controversatelor muniţii cu fragmentaţie.
Bombă cu fragmentare - Foto: Profi Media
Potrivit Organizației pentru Drepturile Omului (HRW), atât trupele ruse cât şi cele ucrainene au folosit muniţii cu fragmentaţie în războiul din Ucraina, amintește CNN.
La doar 10 zile de la invadarea Ucrainei, HRW a anunțat că Armata rusă a lui Putin a folosit munișii cu fragmentare la Harkov, în est.
Bombă cu fragmentare - Foto: Profi Media
Forţele ruse au utilizat aceste arme "în cel puţin trei cartiere rezidenţiale din Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, la 28 februarie", afirmă organizaţia americană de apărare a drepturilor omului, potrivit agerpres.ro. HRW afirmă că a identificat utilizarea acestui tip de muniţii la o rachetă 9M55K Smerci de fabricaţie rusească.
"Harkov suportă atacuri neîncetate ale forţelor ruse şi civilii se ascund în subsoluri pentru a scăpa de explozii şi de schije", afirmă directorul responsabil de armamente la HRW, Steve Goose. "Utilizarea acestor submuniţii în zone locuite arată un dispreţ absolut pentru viaţa oamenilor", spune el. "Utilizarea lor, aşa cum a fost documentată la Harkov, ar putea constitui o crimă de război", apreciază HRW.
Bombă cu fragmentare - Foto: Profi Media
Bombe cu fragmentare au fost folosite și în Siria de forțele guvernamentale împotriva rebelilor. Pe 5 noiembrie 2022, de exemplu, forțele armate ale lui Bashar-Al-Assad au tras aproximativ 30 de rachete în zonele controlate de rebeli, inclusiv în tabăra Maram, din Idlib. Atunci au fost ucise cel puțin 9 persoane, inclusiv 3 copii și o femeie, și au fost rănite alte 20 de persoane, potrivit dw.com.
CE SUNT BOMBELE CU FRAGMENTAȚIE - CÂT DE PERICULOASE SUNT CÂND EXPLODEAZĂ
Muniţiile cu fragmentare dispersează de fapt o multitudine de mici muniţii pe o zonă foarte largă. Unele rămân neexplodate şi pot ucide după an de la lansarea lor, la fel ca minele.
Bombele cu fragmentaţie sunt utile în special în atacurile asupra trupelor aflate în tranşee. Acestea explodează în aer deasupra unei ţinte, eliberând zeci de submuniţii pe o arie extinsă.
Muniţia cu dispersie se divizează în numeroase proiectile de mici dimensiuni care pot semăna moartea pe o zonă întinsă, punând în pericol civili, iar proiectilele neexplodate continuă să prezinte pericol ani la rând după încheierea conflictului.
Bombă cu dispersie, ce a fost folosită de ruși în Ucraina Foto: CNN
Utilizarea proiectilelor cu fragmentare, aşa cum a fost documentată la Harkov, ar putea constitui o crimă de război", potrivit HRW.
Bombele cu fragmentare (BASM) sunt compuse dintr-un container, asemănător unui obuz, care grupează proiectile explozive, de talie mai redusă, aşa-numite "submuniţii". Foarte imprecise, ele lovesc o mare parte dintre civili.
Urmările unui bombardament cu proiectile cu dispersie în Ucraina, folosite de Rusia Foto: Profi Media
Utilizarea lor este interzisă prin convenţia de la Oslo din 2008, dar Moscova nu a semnat-o.
"Utilizarea lor masivă de unele armate în zone locuite a provocat în ţările respective pagube umane disproporţionate", potrivit unui raport al Senatului francez.