BREXIT: Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar fi un dezastru pentru UE
O ieșire a Marii Britanii din UE ar fi "dezastruoasă" pentru prestigiul Bruxellesului pe scena internațională, slăbind și mai mult o Uniune deja zguduită de crize în cascadă, potrivit analiștilor intervievați de AFP, potrivit Agerpres.
Divorțul de această putere nucleară, singura țară europeană cu un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU în afară de Franța, "ar putea avea un efect dezastruos asupra politicii externe și de securitate a UE", estimează Rosa Balfour, analist în cadrul German Marshall Fund.
Cu atât mai mult cu cât Europa trece printr-o perioadă agitată. Continentul a fost lovit de terorism la Paris, Copenhaga și Bruxelles de la începutul lui 2015, se confruntă cu cel mai mare aflux de migranți de după 1945 și trebuie să gestioneze răcirea relațiilor cu Moscova după anexarea Crimeii și declanșarea conflictului din estul Ucrainei.
În acest context, Brexitul ar fi o nouă lovitură dură. Chiar dacă "nicio schimbare abruptă" nu este așteptată în materie de politică externă europeană după referendumul britanic de la 23 iunie, "pierderea în termeni de imagine" ar fi una reală, susține Janis Emmanouilidis, director al European Policy Center (EPC) de la Bruxelles.
Ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar ar arăta că "europenii sunt absorbiți de numeroasele lor probleme, precum criza migrației sau financiară". "Asta nu dă o imagine de forță, ci de slăbiciune" care ar putea fi exploatată de Rusia lui Vladimir Putin, sau de liderii chinezi, avizi să-și extindă influența, afirmă Emmanouilidis.
"Dacă UE ar deveni mai mică pentru prima dată în istoria sa asta i-ar degrada și mai mult imaginea", adaugă directorul EPC, în condițiile în care Uniunea nu are un serviciu diplomatic decât din 2010.
Persoanele care au condus acest serviciu, printre care actuala Înalta Reprezentantă Federica Mogherini, au supervizat negocierile care au dus la un acord istoric cu Iranul privind programul său nuclear și s-au impus ca mediatori între Serbia și Kosovo, făcând parte și din Quartetul pentru Orientul Mijlociu.
De asemenea, UE a lansat de-a lungul anilor misiuni militare și civile în străinătate, precum cea împotriva pirateriei din largul Somaliei, cea terestră din Republica Centrafricană și, mai recent, operațiunea Sophia împotriva traficanților de migranți în largul Libiei.
"Marile puteri ca SUA, China, India... ar vedea UE slăbită politic și geopolitic dacă va exista un Brexit. Nu ar înțelege. Nu înțeleg că poate exista o dezbatere privind apartenența Marii Britanii la UE", observă Vivien Pertusot, corespondent la Bruxelles al Institutului francez pentru relații internaționale (Ifri).
Plecarea Marii Britanii ar risca să provoace o repoziționare strategică spre țările din vecinătatea sa imediată, la sud și la est, în detrimentul Asia și al SUA, a adăugat el.
Întrucât în domeniul afacerilor externe deciziile sunt luate de statele membre și, în absența Londrei, numai Parisul are în prezent "o perspectivă strategică globală" printre Cei 28.
Potrivit cercetătorului, cuplul franco-german nu ar putea compensa de unul singur această slăbire, din cauza "divergențelor fundamentale" între Paris și Berlin în chestiunea angajamentului militar.
În acest domeniu, Londra s-a opus mereu unei politici comune în materie de apărare, și s-a arătat mereu foarte selectivă când a venit vorba să furnizeze trupe sau echipamente pentru misiunile europene.
Plecarea Marii Britanii nu va permite totuși realizarea de progrese în domeniu, pentru că și alte capitale europene țin să-și conserve suveranitatea, respingând tot ceea ce, de departe sau de aproape, ar putea semăna cu "o armată europeană", subliniază Rosa Balfour.
În ochii lor, NATO, care numără 22 de membri ce fac parte din UE, rămâne organizația privilegiată pentru cooperare în materie.
În schimb, în ceea ce privește sancțiunile internaționale, Marea Britanie s-a dovedit frecvent un vector de unitate, respectiv un motor, apreciază Stefani Weiss, din cadrul fundației Bertelsmann.
Londra s-a înregimentat cu fermitate în spatele deciziei privind adoptarea unor sancțiuni economice puternice contra Rusiei în 2014 pentru rolul său în conflictul ucrainean, în timp ce alte capitale precum Roma, Budapesta sau Atena nu și-au ascuns rezervele.
"Există riscul ca aceia care nu susțin sancțiunile cu prea mult entuziasm să-și întărească poziția în absența Marii Britanii", a prezis ea.