ARTEMIS nu zboară nici de data aceasta. NASA amână din nou lansarea mega-rachetei către Lună. Pentru a treia oară
Agenția spațială americană amână, pentru a treia oară, lansarea mega-tachetei Artemis către lună. De data aceasta o furtună violentă a fost cauza rămânerii la sol a rachetei.
Din cauza furtunii tropicale Ian, care se află acum la sud de Jamaica, NASA ar trebui să pregătească racheta pentru a fi introdusă la adăpost, în clădirea de asamblare. O decizie în această privinţă va fi luată duminică. Dacă se va hotărî introducerea rachetei la adăpost, operaţiunea va începe duminică noapte sau luni dimineaţă, relatează News.ro.
Conform prognozei meteo, furtuna ar urma să urce către Florida, unde se află centrul spaţial Kennedy, de unde trebuie să pornească misiunea Artemis I.
„Marţi, furtuna tropicală Ian ar urma să ajungă în Golful Mexic ca uragan, aproape de coasta sud-vestică a Floridei. Un front de aer rece va veni din nordul Floridei către sud. Drept urmare, sunt şanse mari ca marţi să plouă în Florida, inclusiv în zona Cape Canaveral”, a declarat meteorologul Haley Brink, potrivit cnn.com.
Vineri, s-a prezentat ca dată de rezervă pentru lansare 2 octombrie. Însă este puţin probabilă stabilirea unei date până la luarea unei decizii cu privire la introducerea rachetei la adăpost.
Lansarea rachetei a fost anulată luni, 29 august, apoi din nou sâmbătă, 3 septembrie, din cauza unor probleme tehnice.
Racheta SLS portocalie şi albă, care nu a mai zburat până acum, este în dezvoltare de mai bine de un deceniu.
La 50 de ani de la ultima misiune Apollo, Artemis 1 ar trebui să permită verificarea faptului că Orion, aflată în vârful rachetei, este sigură pentru a transporta astronauţi pe Lună în viitor.
Pentru această primă misiune, Orion se va aventura până la 64.000 de kilometri în spatele Lunii, mai departe decât orice altă navă cu echipaj de până acum.
Obiectivul principal este de a testa scutul său termic, cel mai mare construit vreodată. La întoarcerea în atmosfera Pământului, va trebui să reziste la o viteză de 40.000 km/h şi la o temperatură la jumătate mai caldă decât cea a suprafeţei Soarelui.