ARIEL SHARON. Povestea celor DOUĂ ROMÂNCE căsătorite cu Ariel Sharon
ARIEL SHARON. Evreicele Zimmermann, născute în România şi plecate, în 1949, cu familia în Israel, sunt marile iubiri ale fostului premier israelian, Ariel Sharon. Cucerit de braşovence, marele lider politic s-a căsătorit cu Margareta şi, după moartea acesteia, cu sora cea mică a ei, Rozalia.
ARIEL SHARON. Anul 1900. Braşov, Strada Castelului, nr. 142. Leopold Zimmermann şi soţia sa, Ida, abia căsătoriţi, se mută din Sighişoara la poalele Tâmpei, într-o casă din centrul oraşului. Doi tineri evrei, despre care istoria ştie doar atât: au avut împreună şase copii. Pe Iosif (n. 1906), Olga (n. 1925), Tiberiu (1926), Margareta (1930), Eva (n. 1934) şi Rozalia (n. 1938).
Negustorul Leopold şi soţia sa, asistentă medicală, îşi iau copiii şi pleacă din România în Israel, provincia Kfar Malal, în 1949, după ce familia trece prin grele încercări. Patru fraţi ai lui Leopold sunt exterminaţi în lagărul de la Auschwitz. Până aici, e o poveste tragică de viaţă, aşa cum, probabil, aţi mai citit.
Starea sănătăţii lui Ariel Sharon continuă să se deterioreze
Anul 2014. Braşov, Strada Castelului, nr. 142. Aceeaşi casă, mai veche cu ceva mai mult decât un veac, cu o mansardă, veche şi ea deja. „E casa din care au fugit, alături de familie, surorile Margareta şi Rozalia. Despre originile lor am început să aflăm abia prin anii ’70 - ’80, când mai puteam obţine vize în Israel şi-i căutam pe românii fugiţi acolo“, povesteşte Valer Plugaru, vicepreşedintele Comunităţii Evreilor din Braşov. În locul consemnat doar în file de istorie, trăiesc, acum, două bătrâne. Nu ştiu de Zimmermann, nici de celebrele românce, nici de Sharon. „Eu sunt bătrână, maică! Nu ştiu cine sunt doamnele! O fi aşa cum ziceţi, or fi fost şi pe la noi în vizită, dar poate demult, nu mai ştiu eu”, ne spune, abia iţită de după gard, una dintre bătrâne.
ARIEL SHARON A MURIT
ARIEL SHARON. Departe de Braşovul de acum, departe de bătrânele ce nu mai ştiu nimic, avea să înceapă, în 1949, prima poveste de dragoste a Margaretei. O fată cu studii la fosta şcoală evreiască din Şcheile Braşovului, dărâmată demult. O foaie matricolă, din anul 1947, o caracterizează pe fată, dar şi pe sora ei, Rozalia, elevă a aceleiaşi şcoli, drept bune la carte, „inteligente, dar cam răsfăţate”. În acelaşi document, cea mare dintre surori, Margareta, e prezentată de dascăli drept „mai timidă“, iar mezina, ca o copilă „dezgheţată“, cu aptitudini de lider.
Citeşte mai multe pe Adevărul.