ALEGERI SUA 2016. Americanii îşi aleg preşedintele în prima marţi din luna noiembrie. Explicaţia

ALEGERI SUA 2016. Mandatul prezidențial de patru ani începe în anul următor, la 20 ianuarie, după alegerile din noiembrie. Președintele își începe obligațiile oficiale cu o ceremonie inaugurală, ținută în mod tradițional pe treptele Capitoliului Statelor Unite, care este sediul Congresului, depunând jurământul în public, ceremonie condusă în mod tradițional de președintele Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite.

ALEGERI SUA 2016. Alegerile generale au loc în prima zi de marți după prima zi de luni din noiembrie. De ce tocmai atunci? Mare parte din istoria lor, SUA au fost o societate predominant agrară, iar legislatorii au considerat potrivit să aleagă o zi din noiembrie pentru alegeri, după recoltă, dar înainte ca înăsprirea vremii să îngreuneze călătoriile. Cum mulți locuitori de la țară stăteau departe de secțiile de vot, a fost preferată marțea, și nu lunea, pentru ca cei care mergeau duminica la biserică să aibă timp să ajungă să-și depună votul. În plus, 1 noiembrie nu ar fi fost o dată potrivită din două motive: este ziua Tuturor sfinților, când romano-catolicii sunt obligați să meargă la slujbă, dar și pentru că în prima zi a lunii, comercianții făceau de obicei bilanțul lunii precedente.

La alegerile generale, milioane de oameni merg la urne pentru a-și alege președintele. Voturile sunt numărate și un rezultat parțial este cunoscut la 12 ore de la închiderea urnelor.

După numărarea voturilor, procesul se mută la Colegiul Electoral, format din electori nominalizați de fiecare stat federal.

Colegiul Electoral este grupul de cetățeni desemnat de state pentru a-și exprima voturile pentru președinte și vicepreședinte în numele cetățenilor statului. Procesul de alegere a electorilor diferă de la stat la stat, însă, de obicei, partidele politice îi numesc pe electori la convențiile partidului sau prin votul comitetului central al partidului. Alegătorii din fiecare stat, care își dau votul pentru președinte și vicepreședinte, îi aleg pe electori în ziua alegerilor generale. Colegiul Electoral îl alege pe președinte (care nu este, deci, ales prin vot popular).

Sistemul Colegiului Electoral îi oferă fiecărui stat același număr de voturi electorale câți membri are în Congres. Numărul electorilor din fiecare stat este egal cu numărul reprezentanților statului respectiv în Senat (câte doi senatori de fiecare stat, 100 în total) și Camera Reprezentanților (435 membri), iar Districtul Columbia are trei electori. Astfel, după numărul de electori din Colegiu, cele mai importante state sunt California (55), Texas (34), New York (31), Florida (27), Illinois și Pennsylvania (câte 21 de electori), Ohio (20), Michigan (17), Georgia și New Jersey (câte 15), Virginia (13), Massachusetts (12) și Indiana, Missouri, Tennesse și Washington cu câte 11 electori.

În total, în Colegiul Electoral sunt 538 de voturi; un candidat pentru președinție trebuie să obțină 270 pentru a câștiga (o majoritate simplă). Teoretic, prin acest sistem, un candidat poate câștiga alegerile primind doar 23% din voturile directe ale electoratului american, dacă acestea sunt distribuite în mod ideal. Toate statele, în afară de două, Nebraska și Maine (care distribuie votul electoral în mod proporțional între candidați, în funcție de procentajul de sufragii obținut de fiecare), au un sistem "winner-take-all" (câștigătorul ia totul). În acest sistem, candidatul care obține majoritatea voturilor populare în stat îi sunt alocate toate voturile electorale ale statului. Odată ce un candidat are majoritatea în toate statele, rezultatul este deja anticipat.

Electorii se adună, în general, în capitalele statelor lor, în decembrie pentru a-și exprima votul. Voturile electorale sunt apoi trimise la Washington, unde sunt numărate într-o sesiune comună a celor două camere ale Congresului în luna ianuarie. Dacă niciun candidat prezidențial nu câștigă majoritatea voturilor electorale, conform celui de-al 12-lea amendament al Constituției alegerea președintelui va fi decisă de Camera Reprezentanților. În astfel de situații, camera inferioară a Congresului îl alege pe președinte prin vot majoritar, alegând dintre candidați care au primit cel mai mare număr de voturi electorale. Fiecare stat va da un vot. Dacă niciun candidat pentru funcția de vicepreședinte nu obține majoritatea voturilor electorale, Senatul îl alege pe vicepreședinte prin vot majoritar, fiecare senator alegând din cei doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi electorale.

Colegiul Electoral este folosit doar pentru a-l alege pe președinte și pe vicepreședinte.

Au existat 17 alegeri prezidențiale în care câștigătorul nu a primit majoritatea voturilor populare. Primul dintre aceștia a fost John Quincy Adams în alegerile din 1824, iar ultimul a fost George W. Bush în 2000.