ALEGERI FRANȚA. Soarta Uniunii Europene, în mâinile francezilor
Aproape 47 milioane de francezi cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, astăzi, în primul tur al scrutinului prezidenţial, după o campanie dominată de scandaluri şi discuţii despre imigraţie, viitorul Franţei în Uniunea Europeană şi terorism. Aproximativ 2.000 de francezi sunt aşteptaţi la urne şi în România.
UPDATE, ora 13:00. Până la 13.00, ora României, 28,5% dintre francezii cu drept de vot au mers la urne. Un procent aproape identic cu cel de-acum cinci ani. Candidaţii contează şi pe voturile din diaspora franceză. În România, sunt secții de votare la București, Cluj și Iași.
Alegătorii vor avea ocazia să-şi exprime opţiunea în cele peste 66.546 de secţii deschise în Franţa şi în străinătate.
Secţiile de vot s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României), urmând să se închidă la ora locală 19.00 (20.00 ora României). La Paris şi în alte oraşe mari, alegătorii îşi vor putea exprima susţinerea pentru candidaţii înscrişi în cursa electorală până la ora 21.00 (22.00 ora României).
Rezultatele primelor exit-polluri sunt aşteptate imediat după închiderea urnelor.
Alegătorii din Polinezia Franceză, Guadelupa, Martinica și Guyana Franceză și cetățenii francezi cu reședința în Canada și Statele Unite au început deja să voteze, sâmbătă, pentru viitorul președinte al Franței, transmite Reuters.
Unsprezece candidaţi s-au înscris în cursa pentru Palatul Elysee, însă doar cinci dintre aceştia au şanse reale să ajungă în turul al doilea, sondajele indicând că cel mai probabil niciun candidat nu va reuşi să obţină victoria din primul tur.
Francois Hollande este primul preşedinte în funcţie din istoria modernă a Franţei care nu candidează pentru un al doilea mandat, din cauza popularităţii scăzute.
Cele mai recente sondaje arată că peste o treime din alegători nu sunt decişi cu cine vor vota în primul tur, iar rata de absenteism se estimează că se va ridica la aproximativ 29%, un nivel neobişnuit de ridicat pentru Franţa, notează MEDIAFAX.
Cu doi dintre cei cinci candidaţi principali reprezentând extremele pe eşichierul politic, scrutinul prezidenţial din Franţa este considerat crucial pentru viitorul Uniunii Europene.
Scrutinul are loc în contextul unui atac terorist petrecut recent la Paris şi care ar putea avea efecte majore asupra rezultatului alegerilor.
Autorităţile franceze au anunţat măsuri sporite de securitate, cu aproximativ 50.000 de membri ai forţelor de ordine mobilizaţi pentru a asigura siguranţa publică.
Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), este creditat cu 24% din intenţiile de vot, înaintea primului tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, fiind urmat de populista Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional, care va fi învinsă categoric în turul doi. Potrivit unui sondaj Ifop-Fiducial comandat de Paris Match şi Sud Radio, Emmanuel Macron, liderul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), va fi votat de 24% dintre cetăţenii francezi în primul tur de scrutin. Marine Le Pen, liderul formaţiunii populiste Frontul Naţional (extremă-dreapta), este creditată cu 22,5% (cu 1,5% mai puţin decât săptămâna trecută), în timp ce François Fillon, candidatul formaţiunii Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, centru-dreapta), are o susţinere electorală de 19,5%. Jean-Luc Mélenchon, candidatul mişcării civice France Insoumise (Franţa Nesupusă, extremă-stânga), ar primi 18,5% din voturi, iar socialistul Benoît Hamon este creditat cu doar 7%.
În turul doi de scrutin al alegerilor prezidenţiale, programat pe 7 mai, raportul Emmanuel Macron / Marine Le Pen va fi 61%-39%, în timp ce François Fillon ar obţine un scor de 57%-43% în faţa lui Marine Le Pen. În cazul unui duel Emmanuel Macron / François Fillon, primul s-ar impune cu 65% la 35%, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Elabe.