59 de ani de la moartea lui Gheorghiu Dej. Culisele luptei pentru SUCCESIUNE, scoase din arhivele Securității - DOCUMENTE
Luptele pentru putere au stârnit întotdeauna interesul cercetătorilor și jurnaliştilor, dar au fascinat şi publicul. Astfel de situații au fost cu atât mai interesante în regimurile totalitar-comuniste, în condițiile în care cei din tabăra învinsă au plătit deseori cu libertatea sau chiar cu viața. O situație interesantă s-a produs în urmă cu 59 de ani, la moartea primului lider comunist al României, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pentru a marca momentul, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a publicat o serie de documente care surprind opiniile din cercurile diplomatice străine în perioada succesiunii de la vârful Partidului Muncitoresc Român.
Moartea lui Gheorghiu-Dej, survenită destul de rapid, ca urmare a unui cancer galopant, la ficat și plămâni, a alimentat diverse teorii conspiraționiste, cea mai populară fiind iradierea. Sursa informației ar fi, potrivit fostului șef al Securității, generalul Mihai Pacepa, chiar Nicolae Ceaușescu, care i-ar fi spus că între cei „zece lideri internaționali pe care Kremlinul i-a ucis sau a încercat să-i ucidă” se afla și Dej, potrivit amintitridincomunism.
Indiferent care ar fi fost cauza reală a decesului, "comentariile diplomaților și a altor categorii de cetățeni străini aflați în București s-au referit aproape în exclusivitate la situația creată în țara nostră de moartea tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej", arată o notă M.A.I. din 24 martie 1965.
Mai mult, documentul indică faptul că străinii aflați în capitala României, "impresionați de atmosfera și durerea remarcată în rândul maselor, au afirmat că acum și-au dat seama de POPULARITATEA ȘI DRAGOSTEA DE CARE S-A BUCURAT tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej."
Documentul atinge și chestiunea comentariilor făcute de diplomații străini privind SUCCESORUL fostului lider comunist.
De exemplu, fiica fostului ambasador al Poloniei în România nota: "Este clar că succesorii săi vor duce aceeași politică externă de independență economică și relații cu statele lumii."
Ambasadorul Austriei își exprima și el, într-o discuție cu un alt diplomat, opinia că succesorii lui Dej vor fi tinerii de 40-45 de ani, crescuți în timpul Republicii și specialiști în diverse domenii. Aceștia, mai spune ambasadorul, pot conta pe sprijinul poporului, care n-ar dori ca la conducerea României să vină o echipa PROSOVIETICĂ.
CE SPUNEAU AMERICANII DESPRE CEAUȘESCU: AMBIȚIOS, VA URMA LINIA LUI DEJ
Notele MAI prezintă pe larg și comentariile făcute de staff-ul diplomatic american. Chiar dacă ambasadorul SUA din acea perioadă nu este foarte încântat de succesori, alți 2 subordonați au făcut o serie de evaluari foarte precise.
NICOLAE CEAUȘESCU - "Deși tânăr, este un ambițios. Oricum, el este un reprezentant al liniei domnului Gheorghiu-Dej"
Leonte Răutu este indicat drept un personaj din garda veche, exprimându-se opinia că va fi îndepărtat în favoarea lupilor tineri Alexandru Bârlădeanu și Paul Niculescu-Mizil.
sursă: arhivele CNSAS
BULGARII ERAU INTERESAȚI DE "TESTAMENTUL LUI DEJ"
În schimb, ambasadorul Belgiei își exprima temerea că promovarea lui Chivu Stoica în funcția de președinte al Consiliului de Stat (un post oarecum similar celui de șef al statului, deținut de Gheorghiu Dej până la moartea sa din 1965) nu oferă garanții privind continuarea liniei de independență față de Moscova, acesta fiind cunoscut drept RUSOFIL. De altfel, s-a dovedit că această numire a fost o simplă butaforie pusă la cale de echipa lui Nicolae Ceaușescu, Stoica fiind trecut pe linie moartă în 1967.
Același diplomat afimă că "Ceaușescu ESTE O CREAȚIE A LUI GHEORGHIU DEJ și va continua linia politică a predecesorului."
Interesantă este solicitarea secretarei ambasadei Bulgariei, care ar fi afirmat într-o discuție că, din câte știe, "tovarășul Gheorghiu-Dej ar fi lăsat un testament în acest sens (al succesiunii la conducerea României - N.A.)".
JOCURILE DE CULISE LA CATAFACUL LUI GHEORGHIU-DEJ
Notele M.A.I. relatează și comentariile mult mai acide făcute de corespondenți de presă de la București. Fără a se lăsa impresionați de atmosfera generală de doliu și tristețea, aceștia sunt mult mai interesați de graba cu care s-a decis numirea noii conduceri, când fostul lider nici nu fusese înmormântat.
Printre rânduri, un jurnalist american remarcă semne ale luptei pentru putere chiar în textele telegramelor de condoleanțe transmise de diverși lideri de partid.
surse: arhivele CNSAS
La final sunt consemnate și opiniile unor personalități din presa românească, de la Geo Bogza la George Ivașcu, potrivit documentelor prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.