Iulian Leca: Șansa lui Iohannis și PSD ca țap ispășitor
Mă număr printre cei care imediat după alegerile parlamentare de la sfârșitul anului trecut am spus că singura varianta stabilă și eficientă de guvernare pentru această perioadă ar fi fost o alianță între PSD și PNL. N-a fost să fie atunci, dar e foarte probabil ca să vedem la lucru o astfel de uniune între cele mai mari două partide din România de acum încolo.
Atunci ca și acum o astfel de alianță e privită în general ca fiind împotriva firii. Ba din cauza scuipaților și înjurăturilor pe care liderii și susținătorii celor două blocuri politice și le-au aruncat de-a lungul timpului, această coaliție ar provoca doar greață și repulsie, neînțelegere și neîncredere.
Dar dincolo de toate aceste observații de bun simț în privința noii coaliții, alianța dintre PSD și PNL are meritul, dincolo de stabilitatea atât de necesară, de a oferi o șansă unică pentru construirea unei unități pe care nici măcar nu am invocat-o prea mult în anii ce au urmat prăbușirii comunismului.
"Ciuma roșie" va sta față în față cu "ciuma galbenă", autorii austerității și cei care au tăiat salariile în 2010 vor trebui să coabiteze cu "iresponsabilii" care au crescut salariile și pensiile astfel încât acum să avem medici care câștigă cât un coleg de-al său din orice altă țară dezvoltată din Europa de Vest.
Rareș Bogdan și Florin Cîțu vor trebui să facă echipă cu Lia Olguța Vasilescu, Ionel Arsene și Paul Stănescu. Un test pentru inteligența politică și care nu este deloc un lucru imposibil de făcut. Nu există prea multe asemănări între USL și coaliția ce stă să se nască acum între social democrați și liberali, dar alianța din anii 2011-2014 a dezvăluit căt de multe puncte comune există între cele două mari partide.
Forța împrejurărilor care a adus PSD și PNL în postura de guverna țara printr-o criză cum nu am mai avut îi obligă pe liderii celor două partide la maturitate și le oferă posibilitatea să se privească în oglindă în fiecare zi, să caute în interior cu sinceritate și să accepte astfel poate mai ușor diferențele celuilalt.
E un test din care PSD și PNL se pot salva sau se pot sinucide împreună. Există și a treia cale, evident, în care ambele partide să se sape unul pe celălalt, dar ar trebui să nu uite că fiecare greșeală majoră de-a lor va fi capitalizată de AUR și USR care din Opoziție vor încerca să-și coordoneze câștigarea viitoarelor alegeri parlamentare, fie ele la termen sau anticipate.
Un viitor Guvern PNL-PSD îi salvează scaunul lui Klaus Iohannis care altfel ar fi trebuit să deconteze în primul rând criza și blocajul politic în care ne-au adus acțiunile și ideile unui președinte care a demonstrat că e paralel cu nevoile și speranțele unui popor tot mai bulversat de crizele în lanț care amenință să îl lovească din toate părțile și cu forță tot mai mare.
Nu în ultimul rând, viitoarea coaliție PNL-PSD va fi un test de maturitate și minimă înțelepciune politică și pentru Klaus Iohannis. Pentru că dacă se va abține și nu va scoate PSD din start țap ispășitor pentru toate neînțelegerile ce vor urma, președintele are șansa să-și reabiliteze imaginea pe finalul celui de-al doilea său mandat.
Are ocazia acum să își ia în serios rolul de pacificator, de unificator și mediator. Să demonstreze că obsesia cu "ciuma roșie" a fost doar o scăpare și nu o goliciune definitorie care îi va eclipsa întreaga activitate de la Cotroceni. Asta ca să gândim pozitiv și optimist.
Altfel, dacă nimeni din cei trei mari actori ai viitoarei coaliții nu-și schimbă viziunea și modul de a face politică, avem premisele pentru o criză cu adevărat dezastruoasă.