MENIU

Costi Rogozanu: De unde senzația de blat?

De la prea multă putere deținută de un singur grup de influență, unul masat în jurul președintelui Iohannis. De aici e o senzație de blat. Dar nu e blat propriu-zis, e mai mult tendința, uneori inconștientă a tuturor părților, de a se gudura pe lânga deținătorul puterii.

Iohannis nu a luat doar președinția. Are guvernul, are instituții diverse secrete sau justițiare la picioare. Are sondaje până la cer. Iar acest dezechilibru se simte în spațiul public. Se simte și în mai toată presa mainstream, se simte și în felul în care intelectuali publici, voci altădată zgomotoase influenceri de diverse feluri neguvenramentale  sunt acum toți muți ca niște pitici de grădină.

De aici e senzația de blat. Dar profilul unui lider PSD precum Ciolacu este unul complet neconflictual, ”instituțional” ar spune unii răutăcioși, unul care are misiunea de a salva ce se poate fără să facă mari planuri politice agresive. Se uită fricos la sondaje, se uită fricos la puterea președintelui, cele 20% pe care le mai are prin măsurători PSD-ul i se par puține. Blatul ar consta într-o trântire a guvernului Orban, adică desciderea căii către anticipate, contra minimului serviciu de a păstra localele într-un tur, adică avantajoase și pentru PSD și pentru PNL. Complet dezavantajos pentru USR.

USR își merită soarta pentru tot blatul făcut în ultimul an cu puterea Iohannis. L-au lăsat să defileze la ultimele alegeri fără să-l atingă cu o floare. Blat e și cu o presă atât de servilă încât n-a fost în stare să pună de o grevă, de un boicot care să-l taxeze pe Iohannis pentru simplul fapt că nu a acordat un interviu în ultimii 5 ani! În fața puterii lui Iohannis, mai toată lumea e vinovată cu un blat.

Guvernul Orban a acționat ca un guvern nesimțit lobbystic. După nesimțirea de cumetrie pesedistă, a urmat o nesimțire fără precedent a marilor afaceri. Administratorii pilonului doi de pensii presează fără rușine pentru mărirea contribuției pe care ei s-o administreze și să-și încaseze comisioane fără să facă mai nimic. Unele bănci erau cât pe ce să se trezească aseară, în noianul de ordonanțe, cu cadouri de zeci de milioane de euro. Industria sănătății private a primit deja un cadou de peste un  miliard de euro pe an: pentru că oricât ar urla Orban că a scos coplata, de fapt nu a scos-o, a prorogat-o, iar la anul va veni ca de la sine înțeleasă.

Sigur, Orban s-a apărat cu legile date de PSD care facilitează astfel de deconturi și de privatizări. Și așa e. PSD a deschis cutia Pandorei, coplata, dar nu a îndrăznit decât pentru proporții mici din piață. Tupeul liberalilor a fost să livreze direct posibilități nesfârșite de definanțare a sistemului public și de atragere fără măsură a banului de la stat către privat. Nu poți să arunci pe PSD un plan pus la cale în mod clar de o camarilă liberală ajunsă la Ministerul Sănătății care a acționat instant pentru umplerea buzunarelor patronilor Medlife, Sanador, Regina Maria etc. Pe lângă coplată rămân oricum și alte modalități de extragere a banilor. Iar țevile prin care privatul face profit in bani publici au fost enorm lărgite.

Toate sunt pe placul lui Iohannis. Asta reprezintă Iohannis, idei fixe, de extremă business, cadouri politice pentru susținători puternici cu bani. Banii pesediștilor sunt mizilic pe lângă banii învârtiți de cei ce par a fi în spatele acestui guvern hotărât să liberalizeze. Adică să privatizeze complet banul public și să naționalizeze pierderile private viitoare. Pentru astfel de critică nu e dotat nici PSD, nici  un USR tălâmb, crescut ca un altoi trist din trunchiul puterii de dreapta urbane.

Moțiunea împotriva lui Orban a trecut și PNL e mulțumit, e în grafic cu anticipatele. PSD nu a vrut două tururi și a respins asumarea. Putea s-o facă prin Curtea Constituțională. USR e lovit grav, iar înțelegerea pe București cu PNL-ul pare foarte departe. Au ieșit toate cum a vrut domnul președinte. Ăsta e blatul, nici nu trebuie să faci conspirații, trebuie doar să accepți că în România puterea nu excită poli critici, excită doar noi grupări care vor să prospere la umbra ei.

Mai multe articole despre:
Costi Rogozanu blat motiune