Constantin Rudnițchi: Exemplul rău pe care Berlinul și Amsterdamul îl pot da Bucureștiului

Concret, o societate municipală de credit va prelua și restructura împrumuturile contractate de tineri. Adică, banca municipală va putea să ofere condiții mai lejere pentru rambursarea creditelor. În plus, tinerii din Amsterdam vor putea primi și o subvenție stabilită în funcție de perioada continuării studiilor și de nivelul lor.

Argumentele acestei intervenții sunt justificate de reprezentanții municipalității olandeze prin faptul că tinerii au acumulat datorii tot mai mari. Mass-media internațională precizează că nivelul datoriilor ajunge, în medie, la 12.700 euro.

O dată cu refinanțarea datoriilor prin intermediul unei societăți bancare municipale se încearcă găsirea unei soluții pentru ca împrumuturile să nu devină o povară pentru viitorul tinerilor.

Este un mod de a aplica proverbul chinez care spune că este bine să îi dai cuiva o undiță și să îl înveți să pescuiască, nu să îi oferi pește.

Anul trecut, tinerii din Berlin au protestat împotriva nivelului chiriilor. Protestele au arătat că piața imobiliară berlineză era dominată de câteva companii care dețineau proprietatea marii majorități a imobilelor ce erau oferite pentru închiriere.

Drept urmare, la sfârșitul anului trecut, o companie imobiliară a municipalității Berlinului a cumpărat locuințe de la una din marile firme deținătoare de proprietăți imobiliare, 6.000 de apartamente în valoare de aproximativ 920 milioane euro.

Afacerea a fost cea mai mare din istoria orașului și și-a propus să aibă ca efect o înghețare a chiriilor sau chiar o reducere a acestora, una din revendicările protestelor de stradă care au avut loc în Berlin, în anul 2019.

În același timp, municipalitatea berlineză a anunțat că va construi locuințe noi pentru a fi oferite cu chirie, ceea ce înseamnă că se fac eforturi pentru a stabiliza piața chiriilor în capitala Germaniei.

Sunt două exemple de intervenții directe ale administrațiilor locale asupra unor teme complicate pentru locuitorii tineri ai orașelor: nivelul chiriilor și gradul de îndatorare.

În contextul dezbaterilor tensionate pe tema bugetului Bucureștiului, ceea ce s-a întâmplat la Berlin sau la Amsterdam ar putea da „apă la moară” și primarului general al Capitalei să inițieze astfel de măsuri. „Ar fi în interesul cetățenilor”, după cum spune chiar Gabriela Firea, iar o societate municipală cu specific bancar s-ar putea înființa foarte repede.

Desigur, că după ce i-a trimis pe unii pensionari în excursii în Grecia, după ce a oferit câtorva bucureșteni biciclete, după ce a organizat nenumărate concerte și a subevenționat o serie de acțiuni medicale, primarul general al Capitalei ar putea fi tentată să treacă la următorul nivel, adică, de exemplu să înființeze o bancă municipală și să restructureze datoriile tinerilor. Iar senatorul Daniel Zamfir ar putea să inițieze o lege care să extindă această facilitate pentru tinerii din întreaga țară.

Serios vorbind, modelele Amsterdam sau Berlin nu pot fi aplicate în București dintr-un motiv simplu: lipsa fondurilor bugetare. Banii abia dacă ajung pentru concerte.