Taxele, impozitele și procedurile deficitare din domeniul activității de exploatare/valorificare a resurselor minerale cresc nejustificat prețul materialelor de construcții
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) susține propunerile Federației Patronale din Industria Materialelor de Construcții din România – PATROMAT cu privire la necesitatea revizuirii unor taxe, impozite, redevențe, garanții specifice, proceduri pentru obținerea acordurilor, avizelor, aprobărilor, precum și a modificării, corelării sau actualizării unor deficiențe legislative corespunzătoare domeniului vizat.
Recent, Guvernul României a adoptat ordonanța de urgență privind aprobarea și finanțarea programului național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții – Programul Construct Plus, plecând de la faptul că România importă, în momentul de față, materiale de construcții în valoare de 8,2 miliarde de euro.
CCIR și PATROMAT salută decizia Guvernului României de a pune în practică acest program, dar, în același timp, atrag atenția autorităților asupra existenței unor bariere legislative/administrative/procedurale care împiedică mediul de afaceri din domeniul activității de exploatare a resurselor minerale, ca materie primă pentru fabricarea materialelor de construcții, să-și desfășoare activitatea la parametri optimi.
Din analizele specialiștilor PATROMAT a reieșit faptul că în momentul de față există nu mai puțin de 11 taxe, impozite, tarife și garanții specifice activității de exploatare a resurselor minerale care trebuie revizuite sau chiar eliminate, unele dintre acestea fiind duble impuneri, sub diferite forme. Acestea sunt încasate la bugetul de stat, la cel al U.A.T-urilor și de către diverse administrații naționale, din redevența minieră corespunzătoare activității de exploatare, 20% mergând la bugetul de stat, 45% la UAT-uri, iar restul de 35% la Consiliile județene. Pachetul cu cheltuielile specifice în domeniul agregatelor minerale reprezintă, din totalul cheltuielilor de producție, 12% la rocile dure și carbonatice și 26% pentru nisipuri și pietrișuri.
Pe lângă aceste impozite și taxe, din lipsa unui cadru normativ adecvat și corelat, producătorii de roci pentru materiale de construcții se confruntă și cu proceduri ineficiente de avizare sau pentru autorizare, inclusiv proceduri greoaie și costisitoare de obținere a accesului sau a dreptului de folosință asupra terenurilor agricole, silvice, necesare activităților miniere. Aceleași probleme apar și în momentul în care se pune problema închirierii suprafețelor de teren corespunzătoare albiilor minore ale râurilor, a schimbării destinației actuale a terenurilor aflate în perimetrele miniere, majoritatea acestora fiind situate în extravilan, în proprietatea privată sau publică a statului, în proprietatea UAT-urilor sau a altor instituții de stat.
În ceea ce privește achiziționarea de trenuri pentru menținerea sau dezvoltarea capacitaților de producție a rocilor utile, activitatea este efectiv blocată din cauza legislației specifice privind vânzarea terenurilor agricole, aceasta putându-se face numai în situația îndeplinirii unor condiții speciale, pe care operatorii economici cu premise/licențe de exploatare nu le pot îndeplini. Nu în ultimul rând, conform legislației în vigoare, permisele de exploatare au o valabilitate de numai un an de zile, în condițiile în care, procedura de obținere a autorizațiilor, ulterioară procedurii vizând exploatarea, durează efectiv câteva luni.
La toate acestea se adaugă și neconcordanțe în ceea ce privește protecția mediului, între reglementările europene și felul în care acestea au fost transpuse în reglementările naționale, în multe cazuri, cerințele legislației naționale implicând un timp excesiv de îndelungat pentru procesarea documentației specifice, ceea ce, în mod evident, duce la creșterea costurilor pentru operatori.
În acest context, CCIR și PATROMAT consideră că revizuirea de către autorități a taxelor, impozitelor, redevențelor și garanțiilor specifice, precum și deblocarea aplicării unor prevederi referitoare la achiziționarea de terenuri pentru dezvoltarea capacităților de producție de materie primă sau, după caz, introducerea unor prevederi normative referitoare la extinderea/reducerea de perimetre de exploatare, a procedurilor de avizare, vor duce în final la o reducere a prețului la materialele pentru construcții de minimum 15% și maximum 25% și, implicit, la creșterea producției interne de agregate minerale.
În anul 2022, în România a fost produsă o cantitate totală de materie primă de 125 de milioane de tone de roci utile, dintre care: 25 milioane de tone roci dure, 20 de milioane de tone roci carbonatice și 80 de milioane de tone nisipuri și pietrișuri, asigurându-se materia primă în principal pentru: 100 milioane de tone de agregate minerale, 9.1 milioane de tone de ciment, 0.9 milioane de tone de BCA, 0.1 milioane de tone de marmură etc.