România, un nou împrumut. La ce vor fi folosite cele 600 de milioane de euro luate de la Banca Mondială
România a luat un împrumut de 600 de milioane de euro de la Banca Mondială, sumă ce va fi folosită pentru unele reforme structurale importante pentru a avansa incluziunea socială (inclusiv măsurile de răspuns la criza umanitară), pentru consolidarea managementului fiscal, încurajarea decarbonizării şi pentru îmbunătăţirea rezilienţei în faţa schimbărilor climatice”
„Recenta trecere a României în categoria ţărilor cu venituri mari este încurajatoare, dar populaţia încă are unul dintre cele mai ridicate niveluri de săracie şi inechitate din Uniunea Europeană, ceea ce necesită eforturi adiţionale. Acest parteneriat va sprijini eforturile Guvernului pentru a stimula incluziunea socială şi pentru a răspunde constrângerilor ce împiedică o creştere economică sustenabilă şi cu impact pozitiv asupra mediului, în România", a declarat Anna Akhalkatsi, Country Manager pentru România, Banca Mondială.
În ultimele două decenii, România a progresat în ceea ce priveşte reducerea sărăciei şi creşterea performanţei economice. Cu toate acestea, diferenţele regionale, în ceea ce priveşte veniturile şi furnizarea de servicii, rămân mari şi există, în continuare, loc pentru eforturi, ce pot sprijini o creştere economică stimulată prin măsuri orientate către eficientizarea instituţiilor, inclusiv prin îmbunătăţirea ratei de colectare a taxelor şi a eficienţei cheltuielilor, prin extinderea acoperirii unei asistenţe sociale adecvate, precum şi prin sprijinirea adaptării la schimbările climatice şi aplicarea de măsuri menite să atenueze impactul acestora. Conform Raportului Economic Periodic al Uniunii Europene ("EU RER"), publicat luni de Banca Mondială, pandemia şi războiul din Ucraina au deteriorat şi mai mult mediul de dezvoltare şi au încetinit convergenţa României cu Uniunea Europeană.
Guvernul României s-a angajat să rezolve aceste provocări şi să implementeze reforme, care sunt esenţiale pentru consolidarea creşterii potenţiale şi pentru reducerea efectelor negative recente asupra economiei.
"Acordarea acestui împrumut şi, respectiv, a asistenţei financiare nerambursabile, semnate astăzi, confirmă recunoaşterea de către Banca Mondială a stabilităţii cadrului macro-economic al ţării noastre şi, totodată, a progreselor înregistrate în ceea ce priveşte acţiunile de răspuns la actuala criză umanitară şi reformele structurale privind eficientizarea cheltuielilor, reforma fiscală, energia regenerabilă şi creşterea eficienţei energetice a clădirilor. Pe de altă parte, prin această operaţiune se reconfirmă rolul activ al Băncii Mondiale în a răspunde prompt, prin finanţare şi expertiză tehnică, nevoilor specifice şi eforturilor autorităţilor române de a spori potenţialul de creştere al ţării noastre.", a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.
În ultimele două decenii, România a progresat în ceea ce priveşte reducerea sărăciei şi creşterea performanţei economice. Cu toate acestea, diferenţele regionale, în ceea ce priveşte veniturile şi furnizarea de servicii, rămân mari şi există, în continuare, loc pentru eforturi, ce pot sprijini o creştere economică stimulată prin măsuri orientate către eficientizarea instituţiilor, inclusiv prin îmbunătăţirea ratei de colectare a taxelor şi a eficienţei cheltuielilor, prin extinderea acoperirii unei asistenţe sociale adecvate, precum şi prin sprijinirea adaptării la schimbările climatice şi aplicarea de măsuri menite să atenueze impactul acestora. Conform Raportului Economic Periodic al Uniunii Europene ("EU RER"), publicat luni de Banca Mondială, pandemia şi războiul din Ucraina au deteriorat şi mai mult mediul de dezvoltare şi au încetinit convergenţa României cu Uniunea Europeană.
Guvernul României s-a angajat să rezolve aceste provocări şi să implementeze reforme, care sunt esenţiale pentru consolidarea creşterii potenţiale şi pentru reducerea efectelor negative recente asupra economiei.
"Acordarea acestui împrumut şi, respectiv, a asistenţei financiare nerambursabile, semnate astăzi, confirmă recunoaşterea de către Banca Mondială a stabilităţii cadrului macro-economic al ţării noastre şi, totodată, a progreselor înregistrate în ceea ce priveşte acţiunile de răspuns la actuala criză umanitară şi reformele structurale privind eficientizarea cheltuielilor, reforma fiscală, energia regenerabilă şi creşterea eficienţei energetice a clădirilor. Pe de altă parte, prin această operaţiune se reconfirmă rolul activ al Băncii Mondiale în a răspunde prompt, prin finanţare şi expertiză tehnică, nevoilor specifice şi eforturilor autorităţilor române de a spori potenţialul de creştere al ţării noastre.", a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.
Împrumutul este însoţit de servicii de asistenţă tehnică oferite pentru a sprijini eforturile Guvernului de a consolida instituţiile din sectorul public şi de a susţine o abordare integrată a implementării reformelor necesare. Pachetul de finanţare şi asistenţă tehnică vizează domenii cheie de dezvoltare, cum ar fi asistenţa socială, reforma pensiilor şi salariilor din sectorul public, politica şi administrarea fiscală, acestea fiind esenţiale pentru consolidarea managementului fiscal şi încurajarea sustenabilităţii fiscale pe termen mediu. De asemenea, împrumutul susţine mobilizarea finanţării şi investiţiile private în primul rând în energia regenerabilă, eficienţa energetică şi silvicultură, sprijinind, în acelaşi timp, dezvoltarea infrastructurii şi mediul de afaceri.
Anul acesta se împlinesc 30 de ani de parteneriat între Grupul Băncii Mondiale şi România. Portofoliul activ al Băncii Mondiale în România este compus din 10 proiecte de investiţii în valoare totală de 1,78 miliarde USD şi 31 de servicii de asistenţă tehnică şi analitică, în valoare de 104 milioane USD. La 1 iulie 2022, portofoliul angajat al Corporaţiei Financiare Internaţionale (CFI) era de 1,272 miliarde USD derulat împreună cu peste 30 de clienţi. 55% din portofoliu reprezintă investiţii în instituţii financiare, iar restul de 45% în sectorul real. Portofoliul excepţional al CFI este cel mai mare din regiunea Europa, nou creată în interiorul instituţiei.