Sfânta Parascheva - Sărbătoare uriașă pentru toți credincioșii ortodocși - Ce să nu faci sub nicio formă astăzi
Sărbătoare mare astăzi în România. Este pomenita Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași.
Ce să nu faci de Sfânta Cuvioasă Parascheva
1. Nu ai voie sa lucrezi in aceasta zi sfanta. Cei care muncesc in aceasta zi au parte de necazuri la serviciu, dar si in familie. Sfanta Parascheva ocroteste familia, iar de ziua ei trebuie sa fim mai smeriti, mai potoliti in actiuni, sa meditam si sa ne rugam pentru mantuirea noastra in fata Domnului.
2. Nu ai voie sa te zgarcesti de la bani si alimente. Daca cineva iti cere ajutorul, nu te feri sa ii intinzi mana ta. Oamenii zgarciti vor avea parte numai de pagube si risca sa saraceasca.
3. De Sfanta Parascheva, Sfanta Vineri de Toamna, e bine sa imparti covrigi, lipii, must nou si vin rosu celor amarati. Cei care dau pomana vor avea sarbatori imbelsugate in tot restul anului.
Ortodoxe
Sf. Cuv. Parascheva de la Iaşi; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie şi Chelsie
Greco-catolice
Sf. m. Nazarie, Ghervasie, Protasie şi Celsie; Sf. cuv. ep. Cosma al Maiumei
Romano-catolice
Sf. Calist I, pp. m.
Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi se prăznuieşte la 14 octombrie.
Sfânta Parascheva s-a născut în Epivat, Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, într-o familie de neam bun şi cu credinţă în Dumnezeu. Parascheva a primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă.
Foarte tânără fiind, a intrat într-o mănăstire închinată Maicii Domnului din oraşul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze Mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului.
Nevoinţele Sfintei Parascheva erau multe şi grele: "ca băutură întrebuinţa apa de izvor, şi de aceasta foarte puţină; trebuinţa aşternutului o împlinea cu o rogojină, iar îmbrăcămintea era o haină şi aceasta foarte zdrenţăroasă, cântarea pe buze neîncetată, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful bunătăţilor, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea" (Vieţile Sfinţilor).
De la mănăstirea de călugăriţe din pustiul Iordanului s-a reîntors în locurile natale, într-un loc numit Calicratia, aici s-a nevoit doi ani în Biserica Sfinţilor Apostoli, înainte de a trece la cele veşnice.
Multă vreme după aceea, în urma arătării minunate a Sfintei care a cerut unui anumit monah să mute trupul înmormântat în apropiere, pe care nu-l putea suferi pentru necurăţia lui, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în Biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire.
Apoi Sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au fost duse din Epivat în cetatea Tîrnovei şi de aici au fost strămutate la Belgrad, iar de acolo în Constantinopol.
De la Constantinopol, sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, în 1641, când au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.