Scenariul unui film despre PRĂBUȘIREA barajului de la Vidraru l-a scos din minți pe Ceaușescu. Ce a pățit regizorul?
Nicolae Ceaușescu era pasionat de filme și, într-un fel, înțelegea ce ar trebui să transmită acestea. Fostului lider comunist îi plăceau filmele americane pentru că aveau scenarii și acțiune credibile, chiar și atunci când făceau propagandă, spre deosebire de pelicule românești, pe care le considera plictisitoare. Cu toate acestea, când unul dintre cei mai de succes regizori, Dinu Cocea, i-a propus un scenariu american de tip catastrofal, Ceaușescu a făcut o criză de nervi și l-a "executat" profesional pe veteranul cineast.
La sfârșitul anilor '70, superproducțiile de la Hollywood despre dezastre de diverse tipuri -nave scufundate, incendii în zgârie-nori, accidente nucleare- făceau furori în cinematografe. Inspirat de noua modă, regizorul Dinu Coceau, creatorul seriei de aventuri ale haiducilor lui Șaptecai, a propus un scenariu în care barajul de la Vidraru se dărâma și provoacă un dezastru de amploare.
"PE APA SÂMBETEI", SABOTAJ DE IMAGINE LA ADRESA UNEI CTITORII
Într-un amplu interviu pentru Jurnalul de Argeș, din 2010, cu 3 ani înainte de a murit. Cocea a vorbit pe larg despre scenariul intitulat sugestiv „Pe Apa Sâmbetei”.
"Iniţial, am vrut să fac un film în care barajul se spărgea şi, de aici, o întreagă dramă. Am realizat şi eu că aş putea crea o isterie generală, aşa că am scris un scenariu satiric, iar filmul l-am botezat „Pe Apa Sâmbetei”. Când cei de la cenzura comunistă au văzut despre ce este vorba în film, au spus că aşa ceva nu are cum să apară pe ecrane şi mi-au interzis pelicula. Culmea, la scurt timp după asta, toţi regizorii români am fost invitaţi la o întâlnire cu Nicolae Ceauşescu în care ni s-a spus că cenzura din cinematografie a fost desfiinţată. Eu, care ştiam ce păţisem cu puţin timp înainte, mă ridic şi-i spun tovarăşului. „Nu vă supăraţi, dar nu s-a desfiinţat nimic. Mie, de curând, nu mi s-a aprobat un film despre barajul Vidraru, în care prezentam incompetenţa unor tovarăşi ingineri de a construi o hidrocentrală pe un munte de calcar”.
CEAUȘESCU S-A ÎNFURIAT ATÂT DE RĂU, ÎNCÂT NICI N-A MAI PUTUT SĂ VORBEASCĂ
După un scurt moment de tăcere, Ceauşescu a făcut ochii mari, a cerut o pauză, după care a şi plecat, iar şedinţa nu s-a mai ţinut.
Scenariul a fost considerat subversiv, iar regizorul a primit interdicția de a mai face filme, deși producțiile sale încă rulau în cinematografele românești.
Până în 1985, deși nu mai avea voie să lucreze și era un proscris, Dinu Cocea n-a primit permisiunea să emigreze în Franța, țară în care soția și fiica sa rămăseseră în 1982, după o excursie. În cele din urmă, la solicitarea expresă a liderului francez de la acea vreme, Francois Mitterrand, Nicolae Ceaușescu a avizat cerea de eliberare a pașaportului.
Legat de acest moment, Cocea a povestit și că ar fi fost iradiat în anticamera în care a așteptat timp de câteva ore acordul pentru a părăsi definitiv România.
Dinu Cocea a fost cel mai de succes regizor român, filmele sale cu haiduci depășindu-le ca număr de spectatori pe cele ale lui Sergiu Nicolaescu.