MENIU

Sărbătoare 25 septembrie - Ce trebuie să știe credincioșii despre ziua de azi

Sarbatoare

Sărbătoare importantă  pentru creștinii ortodocși în data de 25 septembrie.

Ortodoxe
Sf. Cuv. Eufrosina; Sf. Cuv. Pafnutie Egipteanul; Sf. Cuv. Serghie de la Radonej

Greco-catolice
Sf. cuv. Eufrosina

Romano-catolice
Ss. Cleofa, ucenicul lui Isus; Sergiu, călug.

Sfânta Cuvioasă Eufrosina este pomenită în calendarul creştin ortodox la 25 septembrie.

Sfânta Eufrosina a fost fiica unui demnitar din cetatea Alexandriei, în Egipt, care, împreună cu soţia sa, s-a rugat mult pentru naşterea acestui copil.

Părinţii Sfintei făceau nu numai multe milostenii la săraci, la biserici şi la mănăstiri, dar trăiau şi o viaţă înfrânată, postind şi rugându-se.

Trecând doisprezece ani de la naşterea Eufrosinei, mama ei a plecat din această lume, iar tatăl său, Pafnutie, a rămas să se îngrijească de educaţia fiicei sale.

La optsprezece ani, Sfânta Eufrosina a ales să părăsească lumea şi să trăiască viaţa călugărească. A fugit în ascuns din casa părintească, s-a îmbrăcat cu haine bărbăteşti şi a intrat la o mănăstire de bărbaţi, arătându-se ca un famen împărătesc. A rămas aici, tăinuită, vreme de treizeci şi opt de ani.

În tot acest timp, tatăl său nu a încetat să o caute, chiar şi în mănăstirea care o adăpostea pe fiica lui şi care primea multe daruri de la el cerând să se facă rugăciune ca Dumnezeu să-i arate ce s-a întâmplat cu ea.

El s-a aflat în mănăstire chiar înaintea morţii Sfintei Eufrosina şi aşa a aflat adevărul despre fiica sa, pe care o cunoştea ca pe monahul cu viaţă aleasă 'Smaragd'.

După moartea Sfintei Eufrosina, tatăl său şi-a împărţit toată averea şi a venit în aceeaşi mănăstire, instalându-se, ca monah, în chilia în care a trăit Sfânta Eufrosina, unde a mai vieţuit încă zece ani.

Astăzi este pomenit şi Sfântul Cuvios Serghie de la Radonej.

Cuviosul Serghie s-a născut în Rostov, din părinţi binecredincioşi, Kiril şi Maria.

Despre faptul că a fost ales de Dumnezeu încă din pântecele mamei sale se istoriseşte că: "intrând oarecând mama lui, după obiceiul său, în Biserică la Sfânta Liturghie şi având în pântece pe acest prunc, când au vrut să înceapă a citi Sfânta Evanghelie, pruncul a glăsuit, încât au auzit toţi cei ce erau aproape de maica sa. De asemenea, în vremea cântării heruvicului, a doua oară a strigat pruncul. Şi când preotul a glăsuit 'Sfintele sfinţilor', a treia oară glasul pruncului din pântecele mamei s-a auzit. Din aceasta au înţeles toţi că o să se arate mare luminător lumii şi slujitor Sfintei Treimi" (vol. "Vieţile Sfinţilor").

Părinţii săi s-au mutat din cetatea Rostovului, la Radone, unde nu după multă vreme au plecat din această viaţa.

Renunţând la toată moştenirea, Sfântul Serghie a plecat să trăiască singur într-un loc retras. După o vreme a venit la dânsul un sfinţit călugăr, Mitrofan, care l-a tuns în monahism, la vârsta de douăzeci şi trei de ani, şi din călugărie a primit numele de Serghie.

S-a învrednicit prin viaţa sa sfântă de multe daruri de la Dumnezeu. Este ctitorul unei mari lavre monahale din Rusia, închinată Preasfintei Treimi - Lavra Sfintei Treimi sau Lavra Sfântului Cuvios Serghie de Radonej. 

Mai multe articole despre: