ZIUA NAŢIONALĂ. Tot ce trebuie să ştii despre Ziua Naţională. La mulţi ani, România!

ZIUA NAŢIONALĂ. 1 decembrie este ZIUA NAŢIONALĂ a României şi are o însemnătate specială în societatea noastră. Totodată, această zi marchează un eveniment istoric foarte important: unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918. În această zi, românii de pretutindeni sărbătoresc pe stradă, la paradele militare din Alba-Iulie sau Bucureşti, ori acasă alături de cei dragi.

ZIUA NAŢIONALĂ. 1 decembrie a fost adoptată ca ZIUA NAŢIONALĂ a României în anul 1990, fiind promulgată de fostul preşedinte Ion Iliescu şi publicată ulterior în Monitorul Oficial. Această dată marchează Unirea Transilvaniei cu România şi va rămâne una dintre cele mai importante pagini ale istoriei şi unităţii naţionale româneşti.

ZIUA NAŢIONALĂ. Scurt istoric 

ZIUA NAŢIONALĂ. 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, datã la care Marea Adunare de la Alba-Iulia voteaza unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie-4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.

ZIUA NAŢIONALĂ. Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

ZIUA NAŢIONALĂ. 1 decembrie nu este prima zi naţională a României

ZIUA NAŢIONALĂ. 1 decembrie nu a fost singura zi naţională. România a mai schimbat două astfel de sărbători în trecut. Între anii 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea şi ziuna naţională a României, deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Carol a proclamat în faţa parlamentului independenţa României.

ZIUA NAŢIONALĂ. După abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română. Astfel, ziua de 24 august a fost adoptată drept ziuna naţională, sub numele oficial de ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

ZIUA NAŢIONALĂ. Evenimente de ZIUA NAŢIONALĂ

ZIUA NAŢIONALĂ. Concerte de muzică populară şi colinde, expoziţii, prezentări de modă inspirate de ia românească. Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele care vor marca Ziua Naţională a României în cele mai mari oraşe ale lumii, anunţă Institutul Cultural Român. De asemenea, Ziua Naţională va fi sărbătorită în întreaga ţară prin parade şi diverse evenimente artistice. În Bucureşti, defilarea de 1 Decembrie va avea loc în Piața Constituției. De Ziua Națională vor defila și militari din alte țări. Primii care vor defila în Piaţa Constituţiei, de la ora 11.00, vor fi cei 2.700 de militari, cu 280 de mijloace tehnice, din Ministerul Apărării Naţionale. Vor urma angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Protecţie şi Pază. Militarilor români li se vor alătura cei din Franţa, Polonia, Republica Moldova, Turcia şi SUA.

Ziua Națională. Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir" de la Istanbul marchează Ziua Națională a României prin organizarea unei serii de de concerte susținute de Ansamblul Cununa Carpaților la Edirne, Ankara și Istanbul.

La Viena va avea loc un concert susţinut de artistul și dirijorul Nicolae Voiculeț (nai) alături de Klaus Untch (orgă) şi Orchestra România. „DOR". Concertul este parte a turneului D.O.R., un concept dezvoltat de Nicolae Voiculeţ, ambasador al turismului românesc.

ZIUA NAŢIONALĂ. Ziua Națională a României este sărbătorită la Budapesta prin organizarea unui recital susținut de Alexandru Tomescu în Sala de Bal a Hotelului Corinthia.

Institutul Cultural Român de la Lisabona marchează Ziua Națională a României prin prezentarea colecției „Zestrea" by Liliana Țuroiu. Evenimentul va cuprinde prezentarea unei părți din colecție în cadrul recepției organizate de Ambasada României în Republica Portugheză, în data de 30 noiembrie, la Teatrul Thalia din Lisabona, iar pe 2 decembrie va avea loc vernisajul expoziției care va fi deschisă până pe 12 decembrie.

ZIUA NAŢIONALĂ. Programul paradei militare din Capitală. Aeronavele F-16 Fighting Falcon, vedetele zilei

Ziua Națională. Institutul Cultural Român de la Lisabona continuă seria evenimentelor dedicate Zilei Naționale a României prin organizarea unei serii de concerte ale grupului Vivarte, în perioada 2 - 6 decembrie 2016. ICR Lisabona va organiza un concert de gală de Ziua Națională la Sé Patriarcal (Catedrala Patriarhală din Lisabona) în colaborare cu Ambasada României în Republica Portugheză și un concert de colinde în cadrul programului Natal em Lisboa/ Crăciun la Lisabona, organizat de Primăria din Lisabona. Grupul românesc Vivarte va deschide evenimentul „Natal em Lisboa" printr-un concert de colinde, în data de 3 decembrie, la Igreja de São Vicente de Fora / Biserica São Vicente de Fora. Concertul de Ziua Națională a României va avea loc în data de 4 decembrie, la Catedrala Patriarhală din Lisabona (Sé de Lisboa / Sé Patriarcal), construcție de tip bazilical romanic datând din 1151, finalizată la numai 4 ani de la eliberarea Lisabonei de sub dominația arabă. Grupul Vivarte este compus din: Tiberiu Oprea, leader (dirijor, violonist); Mediana Vlad, soprană solo; Gonul Aptula, maestru corepetitor; Lucia Petroianu, oboi; Shirin Corbu, vioară; Ovidiu Achim, viola; Emese Achim, violoncel; Norela Costea, soprană; Valentina Năstase, mezzosoprană; Alin Vlad, tenor; Bogdan Tudor, bas.

ZIUA NAŢIONALĂ. Institutul Cultural Român de la Bruxelles organizează trei evenimente menite să puncteze Ziua Natională a României. În perioada 2 - 4 decembrie a.c., ICR susține turneul Corului de Copii şi Tineret „Symbol" al Patriarhiei Române la Bruxelles și la Anvers. Corala „Symbol" a Patriarhiei Române va efectua un turneu de patru concerte la Bruxelles (Catedrala „Notre Dame de la Cambre, Biserica Sfantul Paul și Casa pentru persoane cu handicap divers) şi în Anvers (Biserica Ortodoxă Română). Evenimentul are la bază invitaţia Alianţei Belgo-Române din Bruxelles. „Symbol" a fost primul cor de copii înființat ca asociație după Revoluția din Decembrie 1989. Grupul este alcătuit din 35 de persoane (32 corişti-fete, cu vârste cuprinse între 12-25 de ani, 2 dirijori și un însoţitor).

Ziua Națională. Tot pe 2 decembrie are loc vernisajul Bienalei Internaționale de Sticlă / Glass Art Biennial 2016, la Haacht/ Belgia la care participă artiștii Ioan Nemțoi și Mihai Țopescu, sprijiniți de Institutul Cultural Român de la Bruxelles. Evenimentul este organizat de Art Foundation „Kunststichting Perspektief vzw", iar expoziția este deschisă până la 11 decembrie.

În perioada 29 noiembrie - 1 decembrie 2016, Institutul Cultural Român de la Bruxelles organizează două concerte la Luxembrug și la Haga. Concertele vor fi susţinute de Maria Gheorghiu (chitară, voce) pe data 29 noiembrie (la Abația Neimënster) și Cătălin Milea la Haga pe 1 decembrie 2016, (Johan de Wittlaan 30). Artista Maria Gheorghiu va interpreta la chitară un concert de muzică folk, intitulat Punți peste inimi, iar saxofonistul Cătălin Milea propune un nou proiect artistic individual, prezentat în premieră în Olanda, intitulat The Sounds of Home. La eveniment vor fi invitaţi membrii corpului diplomatic, reprezentanţi ai diasporei din Olanda şi oficialităţi.

Ziua Națională. Institutul Cultural Român de la Tel Aviv organizează pe 30 noiembrie un concert de muzică populară românească din zona Munteniei, cu ocazia Celebrării Zilei Naționale a României, în colaborare cu Ambasada României în Statul Israel, la Muzeul de Artă din Tel Aviv. ICR Tel Aviv și Ambasada intenționează să promoveze noua generație de artiști populari din România, prin introducerea uneia dintre cele mai de succes reprezentante, Letiția Vișoiu, pe scena culturală israeliană. Programul muzical include atât piese tradiționale din folclorul românesc, cât și cântece din repertoriul propriu al tinerei artiste. La eveniment vor participa membrii corpului diplomatic acreditat în Israel, directori de instituții culturale și festivaluri, precum și membri ai organizațiilor de israelieni originari din România.

ZIUA NAŢIONALĂ. Institutul Cultural Român de la Madrid, sub patronajul Ambasadei României în Regatul Spaniei, sărbătorește Ziua Națională printr-un eveniment care cuprinde momente muzicale susţinute de violonista Clara Cernat. Evenimentul se va desfăşura în data de 30 noiembrie, la Palatul Santoña situat în celebrul cartie al literelor (Barrio de las Letras), în plin centrul capitalei Spaniei. Programul muzical va cuprinde: piese de George Enescu, Astor Piazzola, Thierry Huillet, Ciprian Porumbescu, dar şi Imnul României şi cel al Spaniei. Recepţia va fi deschisă de un discurs susţinut de ES dna Gabriela Dancău, Ambasadorul României în Regatul Spaniei.

ZIUA NAŢIONALĂ. Pe aici nu se trece! Restricții de circulație de 1 Decembrie(HARTA)

Ziua Națională. Un al proiect organizat de ICR Madrid, în parteneriat cu Asociația Culturală Obatalá din Coslada, este expoziția „Instantanee de iarnă. Măşti şi costume tradiţionale Fotografii de Florin Andreescu" /,,Instantáneas invernales. Máscaras y costumbre Fotografías de Florin Andreescu" care va fi expusă la Centrul Civic ,,El Cerro" din Coslada, în perioada 28 noiembrie - 20 decembrie 2016. Evenimentul are rolul să marcheze Ziua Națională a României și cuprinde o expoziție de fotografii cu măşti tradiţionale de iarnă din diferite zone geografice ale României, realizate de fotograful Florin Andreescu, şi măşti lucrate manual de Paic Sebastian, membru al Asociaţiei Zestrea.

Ziua Națională a României este marcată și de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția prin realizarea expoziției Abel de George Mircea în Noua Galerie. Expoziția, deschisă în perioada 1 - 21 decembrie, va prezenta aproximativ 20 de picturi realizate de artistul plastic în perioada anilor 2006-2015.

Ziua Națională. Institutul Cultural Român de la Beijing va organiza, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României o serie de evenimente menite să marcheze acest moment. Prima manifestare culturală are loc între 29 noiembrie 2016- 20 februarie 2017, la sediul ICR Beijing, unde se desfășura vernisajul expoziției de Fotografii „România prin imagini". În cadrul acestei expoziții, se vor expune 70 de fotografii color și alb-negru realizate de artiști fotografi din România, Claudiu Szabo, Gabriel Boholt, Cosmina Muntean, Arpad Zoltan Balla, Felicia Săteanu, Laszlo Deszo, Ovi D.Pop, Istvan Magdo, Mihaly Moldovan, Adrian Markus, Gheorghe Talpoș, Nicoleta Păunaș, Ovidiu Gabor, Istvan Plajas, Ioan Ciobotariu. Fotografiile ilustrează peisaje, clădiri inedite, precum și obiceiuri din România.

ZIUA NAŢIONALĂ. De asemenea, ICR Beijing va organiza, pe 2 și 5 decembrie, două recitaluri de pian și fagot susținute de muzicienii români Ilinca Dumitrescu și Vasile Macovei. Cele două concerte vor avea loc la Conservatorul Central de Muzică din Beijing, respectiv la Universitatea de studii străine din Beijing. De asemenea, cei doi artiști români vor avea o serie de întâlniri cu profesori de la Conservatorul din Beijing, în data de 3 decembrie, la sediul ICR Beijing. În cadrul acestei întâlniri, Directorul ICR Beijing, Constantin Lupeanu, va susține o prezentare amplă a țării noastre, informații generale despre reprezentanții de seamă a culturii române, de la scriitori clasici de renume până la artiști plastici moderni. De asemenea, va prezenta activitatea Institutului Cultural Român și a reprezentanței sale de la Beijing. La eveniment vor participa profesori și studenți ai Conservatorului Central de Muzică din Beijing, delegație condusă de doamna profesor Liu Yuening, director al Centrului de Relații Internaționale din cadrul acestei instituții, românologi, prieteni ai institutului și publicul larg. La finalul evenimentului, va avea loc un cocktail cu vin românesc.

Ziua Națională. Institutul Cultural Român de la Praga organizează, pe 4 decembrie 2016, cu ocazia Zilei Naționale a României, un concert extraordinar Nicolae Voiculeţ pe scena din Piaţa Ceasului Astronomic (Staromestske Namesti) din Praga.

Institutul Cultural Român de la New York sărbătorește Ziua Națională a României printr-o serie de trei concerte, din programul „Duelul viorilor", susținute de Liviu Prunaru și Gabriel Croitoru, acompaniați de pianistul Horia Mihail, în datele de 2 decembrie, la Weill Recital Hall, în cadrul Carnegie Hall, New York, și respectiv 5 decembrie, la Kennedy Center for the Performing Arts, Washington DC.„Dueliștii" Liviu Prunaru și Gabriel Croitoru, secondați de pianistul Horia Mihail, au acceptat provocarea de a pune în scenă una dintre cele mai controversate dispute din istoria muzicii clasice și de a se „duela", în numele disputei de veacuri a lutierilor, cu cele mai faimoase arme ale universului instrumentelor cu coarde: viorile Stradivarius și Guarneri. Vioara Stradivarius „Pachoud", construită de celebrul lutier italian în 1694, este pusă la dispoziţia lui Liviu Prunaru de vestita orchestră Royal Concertgebouw - Amsterdam. Vioara Guarneri del Gesu „Catedrala", datată 1731, instrument pe care a cântat George Enescu, este pusă la dispoziţia violonistului Gabriel Croitoru de Muzeul Naţional „George Enescu", în patrimoniul căruia se află, conform digi24.ro.

Ziua Națională. În cadrul „Seriei Concertelor Enescu", Institutul Cultural Român de la Londra organizează recitalul extraordinar al sopranei Valentina Naforniță dedicat Zilei Naționale a României. Recitalul, susținut de soprana Valentina Naforniță și pianistul Sergiu Tuhuțiu, are loc la sediul ICR Londra, pe 2 decembrie a.c. și are în program lieduri compuse de compozitori români, dar şi arii celebre din opere.

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, Accademia di Romania din Roma organizează, pe 2 decembrie, un concert tradițional de colinde „Armonii de Crăciun", susţinut de grupul vocal Arpeggio&Roua şi invitaţii săi, în sala de concerte a institutului. Programul va cuprinde: Călătorie în România și Bună dimineața la Moș Ajun (2) - I.D. Chirescu, În seara de Moș Ajun - Marin Trache, Am plecat să colindăm - Folclor Muntenia, Trei crai de la răsărit - după Anton Pann, La Vitleem colo-n jos - Nicolae Lungu. Invitați: Costel Mihalache și Daniela Ispas - Cântece de Crăciun. Partea 2: Călătorie în lume - Stille nacht versuri Joseph Mohr, muzica Franz Gruber (Daniela Ispas și Arpeggio & Roua), Deck the halls - Alastair Lewis, The little drummer - Katherine Kennicott Davis, Joy to the wold - versuri Isaac Watts, muzica George F. Handel, Duet „ Two of us" (Adrian Moșteanu și Bianca Vasile), White Christmas - Bing Crosby (cover), Santa Claus is coming to twon Frank Sinatra (cover).

ZIUA NAŢIONALĂ. Cum ar fi parada de 1 Decembrie mult mai spectaculoasă: dacă ar defila aceste super maşini de luptă

Ziua Națională. Institutul Cultural Român de la Paris va organiza, cu ocazia Zilei Naţionale a României, un concert extraordinar susținut de Maxim Quartet. Evenimentul va avea loc pe 8 decembrie 2016 la Sala Bizantină a Palatului Béhague, reședinţa Ambasadorului României în Republica franceză, un spaţiu simbolic pentru un concert dedicat Zilei Naţionale, cunoscut și apreciat de publicul parizian. Cvartetul va reuni artiști de prim rang ai scenei concertistice românești: Horia Maxim (pian), Mihaela Anica (flaut), Fernando Mihalache (acordeon) și Săndel Smărăndescu (contrabas). În repertoriul concertului de la Paris vor figura: Joc Dobrogean de Paul Constantinescu, Andante de Tiberiu Olah, Vals de Eugen Doga, Rondo alla Münchhausen, Balkan Tango with Walking Bass și fragmente din opera O scrisoare pierdută de Dan Dediu, Dansuri Românești de Bela Bartok, Jocul Țambalelor de Johnny Răducanu, Rapsodia I de George Enescu.

Ziua Națională. De când se sărbătoreşte 1 Decembrie Ziua Naţională a României

Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.

Ziua Națională. Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a proclamat în fața parlamentului independența de stat a României. În data de 14 martie/26 martie 1881 camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea țării din principat în Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României, confom wikipedia.ro.

După abdicarea forțată a regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

Ziua Națională. În anul 1990, după revoluția anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.[4] Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României.

ZIUA NAŢIONALĂ. Legea adoptată în 1990 de parlamentul dominat de FSN și promulgată de Ion Iliescu a avut în vedere pe de o parte combaterea simpatiilor legate de tradiția monarhică a României, cu sărbătoarea națională istorică pe 10 mai, dar și contracararea solicitării opoziției anticomuniste, de adoptare a zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională.

Alegerea zilei de 1 decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Alegerea acestei zile ca sărbătoare națională a României a fost văzută drept un afront adus minorității maghiare din România, pentru care ziua de 1 decembrie a însemnat o pierdere politică.

Ziua Națională. Prima zi națională de 1 decembrie, ale cărei festivități centrale s-au desfășurat în 1990 la Alba Iulia, a fost marcată de polarizare politică, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci a obiectivei anticomuniste, fiind întrerupt în mai multe rânduri de huiduieli. Petre Roman, primul ministru de atunci, s-a arătat încântat de întreruperea repetată a discursului liderului opoziției, ceea ce l-a făcut pe președintele Ion Iliescu să-i dea un semn cu mâna pentru ca să înceteze, gest filmat și difuzat pe larg de mass media. 

Ziua Națională. Paradă militară în Bucureşti

Ziua Națională. Peste 3.000 de militari, cu peste 300 de mijloace tehnice, din care circa 50 de aeronave, şi militari din mai multe ţări aliate sau partenere vor participa, astăzi, începând cu ora 11.00, la Parada militară organizată de Ziua Naţională a României, în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti. Dincolo de semnificaţia principală a datei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României, anul acesta parada militară îi omagiază pe eroii căzuţi în Primul Război Mondial, în contextul în care anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la intrarea României în Războiul de Reîntregire

Ziua Națională. Festivitatea de Ziua Naţională va începe la ora 11.00, în Piaţa Arcului de Triumf, când este programată sosirea preşedintelui Klaus Iohannis. Va urma salutul Drapelului de Luptă, trecerea în revistă a Gărzii de Onoare şi salutul gărzii.

ZIUA NAŢIONALĂ. Soprana Carla Muşat, solistă a Ansamblului Artistic al Armatei şi Muzicilor militare, va cânta imnul naţional, acompaniată de orchestra reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, orchestra Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul şi a Brigăzii 1 Mecanizată ”Argedava”, şi de corul studenţilor Academiei Tehnice Militare.

Ziua Națională. Defilarea militarilor va începe după depunerea unei coroane de flori de către preşedintele României.

Parada va fi deschisă de militari din cadrul Batalionului 2 Infanterie "Călugăreni", echipaţi cu noua ţinută de luptă a forţelor terestre. Potrivit MApN, aceasta oferă o protecţie îmbunătăţită militarilor, având printre altele capacitatea de a fi impermeabilă şi rezistentă la foc.

Defilarea va continua cu un detaşament format din militari răniţi în misiunile executate în afara graniţelor, în teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Irak şi Afganistan.

Vor intra pe sub Arcul de Triumf militari din Batalionul 26 Infanterie "Neagoe Basarab", paraşutişti din Batalionul 495 Infanterie "Căpitan Ştefan Şoverth", vânători de munte din Batalionul 30 Vânători de Munte "Dragoslavele", militari din Forţele pentru Operaţii Speciale, dar şi din celelalte arme - genişti, Forţele Aeriene, Forţele Navale, Poliţie Militară, precum şi forţe ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale Serviciului Român de Informaţii.

Ziua Națională. De asemenea, vor defila studenţi ai Academiei Tehnice Militare, Academiei Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu", Academiei Forţelor Aeriene "Henri Coandă", Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", dar şi studenţi şi medici rezidenţi ai Institutului medico-militar. Va fi prezent la paradă un detaşament al Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre "Basarab I" şi unul al Colegiului Naţional Militar 'Dimitrie Cantemir' din Breaza. Un grup de defilare va al studenţilor Academiei de Poliţie "A. I. Cuza" va trece şi el pe sub Arcul de Triumf.

Defilarea terestră se va încheia cu două detaşamente - unul cu drapele de epocă purtate de tineri militari ai Brigăzii 30 Gardă "Mihai Viteazul", iar cel de-al doilea, al Asociaţiei "Tradiţia Militară", cu uniformele şi echipamentul Armatei Regale Române din anii 1915 - 1918: de Infanterie, de Grăniceri şi de Vânători de Munte.

ZIUA NAŢIONALĂ. Defilarea tehnicii de luptă va fi deschisă de aviaţie. Vor survola Bucureştiul elicoptere IAR-330 Puma ale Armatei, apoi elicoptere MI-8 şi MI-17 şi Eurocopter-135 ale Ministerului Afacerilor Interne. Ele vor fi urmate de C-27J Spartan şi C-130 Hercules, aeronave de transport aparţinând Forţelor Aeriene.

Parada aeriană va continua cu trecerea avioanelor de antrenament şi atac la sol IAR-99 şi, în varianta modernizată, IAR-99 Şoim şi se va încheia cu evoluţia a două formaţii de zbor cu avioane supersonice MIG-21 LanceR şi a unei formaţii de avioane supersonice F-16 Fighting Falcon achiziţionate anul acesta.

Ziua Națională. La sol, vor defila vehicule militare precum transportoarele blindate Piranha şi Zimbru, tancurile TR-85M1, autovechiculele pentru operaţii speciale URO VAMTAC, maşinile de luptă ale infanteriei MLI-84M Jderul, sistemele antiaeriene Gepard.

De asemenea, bucureştenii vor putea vedea rachetele sol-aer Hawk şi OSA-AKM, lansatoarele multiple de rachete LAROM, sisteme radar şi autostaţii radio.

Ministerul Afacerilor Interne va participa cu motociclete ale Poliţiei Rutiere, autospeciale de intervenţie, dar şi cu un autolaborator criminalistic şi unitate mobilă de intervenţie în cazul dezastrelor. De asemenea, vor putea fi văzute diverse vehicule ale Jandarmeriei, Poliţiei de Frontieră, ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi ale Serviciului Român de Informaţii.

Ziua Națională. Defilarea se va încheia cu trecerea pe sub Arcul de Triumf a Cavaleriei Jandarmeriei Române şi a Brigăzii 30 Gardă "Mihai Viteazul".

În premieră, detaşamente militare din Germania, Marea Britanie, Italia şi Slovacia vor participa la parada de Ziua Naţională a României, alături de militari ai unor state care au mai defilat de 1 Decembrie şi în anii trecuţi.

Pe sub Arcul de Triumf vor mai trece militari din Republica Moldova, Polonia, Slovacia, Spania şi Statele Unite ale Americii.

Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, militarii germani care vor defila fac parte din Batalionul de gardă, unitatea Bundeswehr-ului care asigură garda protocolară de onoare în timpul vizitelor de stat şi al altor evenimente oficiale. Grupul de defilare polonez aparţine Batalionului Reprezentativ al Armatei Poloniei, o structură militară a Forţelor Armatei Poloniei, responsabilă cu organizarea ceremoniilor militare, subordonată Comandamentului Garnizoanei Varşovia.

Ziua Națională. Militarii moldoveni sunt din Garda de Onoare a Republicii Moldova şi, deşi au mai participat la paradele militare de Ziua Naţională a României, va fi pentru prima dată pentru ei când vor defila pe sub Arcul de Triumf din Bucureşti.

Din Italia vor veni patru militari din Regimentul Lancieri di Montebello. De asemenea, în premieră la parada militară naţională, participă reprezentanţii armatei Slovaciei. Aceştia aparţin Gărzii de Onoare, unitate care desfăşoară ceremonii de protocol la nivelul guvernului şi al Parlamentului Republicii Slovacia.

Ziua Națională. Tot pentru prima dată, bucureştenii îi vor vedea defilând pe militarii spanioli. Drapelul acestei ţări va fi purtat de locotenent-colonelul Juan Antonio Pińa Sanchez, ofiţer responsabil cu comunicarea strategică, în cadrul Comandamentului Diviziei Multinaţionale de Sud-Est de la Bucureşti, de locotenent-colonelul Jose Luis Mate Sanchez, locţiitor al comandantului la unitatea românească pentru integrarea forţelor NATO, precum şi de locotenent-colonelul Sixto Martínez Moneo, ataşat de afaceri interne în România, Ungaria, Slovenia şi Republica Moldova.

Ziua Naţională. Ce știu românii despre Ziua Națională. Răspunsuri neașteptate

Armata Marii Britanii va fi reprezentată la defilare de militari din cadrul Regimentului Regal Irlandez "Pipes and Drums (Cimpoaie şi Tobe)".

Defilarea reprezentanţilor forţelor armate străine se va încheia cu un detaşament din SUA compus din puşcaşi marini şi militari din Batalionul 2 Puşcaşi Marini şi Batalionul 2 Sprijin Logistic de luptă din Baza Camp Lejeune din Carolina de Nord.

Ziua Naţională. Ce știu românii despre Ziua Națională. Răspunsuri neașteptate

Ziua Naţională. Nu toţi românii ştiu ce s-a întâmplat la 1 decembrie 1918: unii cred că marea unire a fost înfăptuită de Mihai Viteazu, alţii că s-a unit Muntenia cu Transilvania.

Ziua Naţională. Ce ştiu oamenii despre această sărbătoare, dar și despre cea din ziua de 10 mai, aflaţi din materialul următor. 

Românii s-au lăudat că ştiu ce sărbătorim pe 1 decembrie. Fiecare, însă, cu varianta lui. Cât despre cea de a doua sărbătoare naţională a României, nimeni nu pare să ştie prea multe.

"Pe 1 decembrie ce sa se intample? E ziua Nationala. La Alba Iulia. Zi Nationala, Unirea Principatelor cu Ardealul e una singura". "Si 10 Mai?" "A da. Nu stiu daca zece mai. Ce era candva a regelui, dupa, in comunism a devenit Ziua Muncii, asa ceva".

"Unirea Principatelor Romane. Moldovei cu Tarile Romane". "Unde s-a intamplat?" "La Alba Iulia, cred" "Cate zile nationale avem?" "Chiar nu stiu. Asta e ca ordin numeric sau..? Pai 1 decembrie, sarbatorile religioase". "10 Mai vă spune ceva?" "Ziua regalitatii, asta e altceva. Da".

ZIUA NAŢIONALĂ. "Ziua Nationala a Romaniei. Cand s-a unit Muntenia cu Transilvania. "Da puiu, Ziua Nationala. Da mai avem. Sarbatorile acum. Lasa tu Sfântul Andrei...A ziua Regalitatii. E asta cum nu prea am fost regalista, oricum imi sunt foarte dragi".

Semnificaţia de 1 decembrie o ştia şi acest tânăr, 10 Mai, însă, este o necunoscută şi pentru el.

"Unirea Romaniei cu Transilvania. Că deja se numea Romania la 1918. Nu mai stiu sub ce conducere". "Cate zile nationale are România?" "1 decembrie. Una singura. Stii tu mai multe?" "10 Mai nu iți spune nimic?". "Nu, chiar nu".

Au fost şi alţii care au picat testul la capitolul ,,Unirea sub conducerea lui...".

ZIUA NAŢIONALĂ. "Sarbatorim Ziua Națională a Romaniei. In 1918 s-a intamplat Unirea. Romania si-a capatat definitiv independenta si a intrat in granitele normale". "Au mai fost si altele". "Unirea de la 1859 a lui Cuza. Asta e unirea infaptuita in 1918 de la Alba Iulia de catre Mihai Viteazul, Unirea Principatelor Romane".

Ziua Națională a României este marcată și anul acesta de Google printr-un Doodle special.

Ziua naţională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică în România.

ZIUA NAŢIONALĂ. Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns "fotograful Unirii" din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

Ziua Naţională. Mesajul lui Klaus Iohannis pentru români: "Să privim cu optimism spre viitor"

ZIUA NAŢIONALĂ. Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, originar din localitatea Galtiu, din judeţul Alba. La 1 Decembrie 1918 Samoilă Mârza avea 32 de ani.

ZIUA NAŢIONALĂ. Samoilă Mârza a ajuns "fotograful Unirii" dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele.

ZIUA NAŢIONALĂ. În timpul primului război mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.

ZIUA NAŢIONALĂ. Înainte cu patru zile de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu, iar în dimineaţa de 1 Decembrie a pornit şi el spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu săteni care mergeau la Marea Adunare Naţională.

ZIUA NAŢIONALĂ. Fotograful şi-a cărat aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă, pe distanţa de aproape 11 kilometri dintre Galtiu şi Alba Iulia.

ZIUA NAŢIONALĂ. La începutul anului 1919 Samoilă Mârza a întocmit un album numit "Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri". Un exemplar al albumului a fost depus de către delegaţia română la Conferinţa de pace de la Versailles.

ZIUA NATIONALĂ. Singurele FOTOGRAFII care s-au păstrat din 1 decembrie 1918