BNR ia primele măsuri pentru temperarea creșterii ROBOR. Aruncă în piață 9,3 miliarde lei
Consiliul de Administraţie al BNR a decis marți, în şedinţa de politică monetară, păstrarea la același nivel de 1,75% a dobânzii-cheie, dar și "gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar", solicitare explicită a Guvernului Tudose. Decizia BNR vine în contextul în care dobânda ROBOR se află într-o ascensiune puternică în ultimele săptămâni, iar cabinetul Tudose a pus presiune suplimentară pe intervenţia BNR. Banca Centrală răspunde, astfel, prin măsuri de reglaj fin la cerințele Executivului.
BNR a decis marți să menţină dobânda de politică monetară la 1,75% pe an, dar a intervenit pe piaţa monetară cu o injecţie de lichiditate de 9,3 mld. lei, împrumuturi pe o săptămână care au fost luate de 13 bănci, conform unor surse din piaţa monetară citate de ZF.ro.
Această operaţiune are loc prin depunerea de către bănci a unor garanţii cu titluri de stat. Cu toate astea, dobânda ROBOR la șase luni continuă să crească și după deciziile BNR, urcând la aproape 1,89%
Banca Centrală a decis în ședința de marți creșterea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,50 la sută începând cu 4 octombrie 2017, precum și scăderea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,00 la sută.
Cele două rate de dobândă erau neschimbate din luna mai 2015 - facilitatea de depozit se afla la 0,25%, iar facilitatea de creditare la 3,25%. Cele două cifre sunt repere pentru împrumuturile și depozitele inter-bancare. Rata dobânzii la facilitatea de depozit definește dobânzile pe care băncile le primesc pentru constituirea de depozite overnight la banca centrală.
Cu toate că dobânda-cheie de politică monetară se află la un nivel minim record, iar tendința globală este de creștere a dobânzilor, BNR a decis să nu ridice încă nivelul pentru a da apă la moară unei creșteri suplimentare pentru ROBOR. BNR ajută totodată bancile să se împrumute mai ușor și mai ieftin de la banca centrală, ceea ce ridică nivelul lichidităților.
"Menținerea dobânzii-cheie a fost luată ca urmare a presiunii din piață și a presiunii puternice din zona politică. O creștere s-ar fi transferat în întreaga piață, s-a luat această decizie pentru a nu iflama și mai mult creșterea ROBOR", a declarat la Realitatea TV analistul economic Constantin Rudnițchi.
Banca Centrală constată că există o problemă de lichiditate în sistem și ajută băncile să rezolve această problemă, a explicat Rudnițchi. "O variantă ar fi fost intervenția în piață a BNR sau scăderea rezervelor minime obligatorii. S-a făcut însă o mișcare doar pe dobânzile pe care BNR le percepe de la bănci. În acest fel încurajează să fie mai multă lichiditate, prin faptul că își reduce marja în raport cu banii depuși sau luați de bănci", a mai spus specialistul financiar la Realitatea TV.
Deciziile luate vor fi prezentate mai pe larg in cadrul unui briefing de presa sustinut de Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la ora 15:00.
Comunicatul oficial al BNR după ședința de politică monetară:
În şedinţa din 3 octombrie 2017 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an;
- Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
- Îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50 puncte procentuale. Astfel, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută.
Marți a avut loc ședința periodică de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR, pe fondul creșterii dobânzilor, a inflației dar și a cererii guvernamentale de bani.
BNR are de decis cum va lupta atât împotriva efectelor inflației, produse de decizia politică, cât și împotriva efectelor pe care importurile masive le au asupra cursului de schimb.
Febra legată de creșterea accelerată a dobânzilor interbancare din ultima perioadă nu reclamă vreo decizie dramatică din partea Băncii Naționale (BNR), potrivit analiștilor consultați de cursdeguvernare.ro.
Presiunea pare să vina, însă, din altă parte-așa cum o arată declarațiile politice publice ale premierului Tudose și ale președintelui PSD Liviu Dragnea.
Responsabilitatea privind problemele create în piață de ultimele decizii guvernamentale, privind absorbția de lichidități, ar putea fi transferată de către politicienii arcului guvernamental către banca centrală, după cum au lăsat cei doi lideri politici să se înțeleagă.
"Cred că colegii noştri de la Banca Naţională au fost puţin plecaţi de acasă fiindcă ăsta era rolul BNR: să nu crească şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă", a declarat primul-ministru.
Invitat să comenteze afirmaţiile potrivit cărora creşterea indicelui ROBOR ar fi fost provocată şi de preluarea la buget a profitului companiilor de stat, Tudose a răspuns: "Cred că glumiţi! Ne-am luat banii, cum adică? Erau banii noştri, Dumnezeule, banii statului! N-am furat banii altcuiva".
Totodată, Tudose a anunţat că intenţionează să aibă o discuţie săptămâna viitoare cu guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, inclusiv pe tema declaraţiilor recente ale lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului.
"S-ar putea să am o discuţie săptămâna viitoare pentru că vreau să-l întreb pe domnul guvernator dacă domnul Vasilescu reprezintă Banca Naţională când iese cu asemenea declaraţii. Dacă vorbeşte în nume propriu, e problema dumnealui, dar să-şi pună un tricou pe care scrie «privat». Dacă iese cu tricou BNR, să ştim dacă mai este o structură a României sau o structură de zei care se ocupă de propria lor existenţă. Foarte bună, de altfel...", a mai spus Tudose.
Potrivit unor surse economica.net, nu este exclus ca îngustarea coridorului de dobândă şi chiar o reducere a rezervelor minime obligatorii (RMO) în lei, de la 8% la 6%, să fie decise chiar astăzi. Reducerea RMO ar elibera în piaţă circa 4 miliarde de lei, dublând lichiditatea pieţei din ultimele zile ale lunii septembrie şi conducând la reducerea idicelui Robor.
Cei cinci ani de vacanţă ai BNR s-au terminat, scrie şi Ziarul Financiar. Din 2012, din perioada suspendării lui Băsescu când tensiunile politice s-au transferat şi pe piaţa valutară şi monetară, dobânzile pe piaţa interbancară au scăzut constant.
În septembrie însă dobânda ROBOR la trei luni, un indicator de dobândă folosit în acordarea de credite, a crescut într-o lună cu 70%, iar în ultima săptămână cu nu mai puţin de 45%, ajungând luni, în ultima zi din septembrie, la 1,80% pe an.
La creditele Prima Casă, dobânda este de ROBOR la trei luni, plus două puncte procentuale. La creditele de consum, dobânda este de 5-7% pe an, plus ROBOR la trei luni, spre exemplu. La cardurile de credit, dobânda este de 15-18% pe an, plus ROBOR la trei luni, spre exemplu.
Premierul Tudose: Colegii de la BNR au fost plecaţi de-acasă
Premierul Mihai Tudose a declarat, vineri, la Suceviţa, că rolul Băcii Naţionale era să aibă grijă să nu crească indicele ROBOR, Tudose precizând că intenţionează să aibă o discuţie pe această temă cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cursul săptămânii viitoare.
"Cred că colegii noştri de la Banca Naţională au fost puţin plecaţi de acasă fiindcă ăsta era rolul BNR: să nu crească şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă", a declarat primul-ministru.
Invitat să comenteze afirmaţiile potrivit cărora creşterea indicelui ROBOR ar fi fost provocată şi de preluarea la buget a profitului companiilor de stat, Tudose a răspuns: "Cred că glumiţi! Ne-am luat banii, cum adică? Erau banii noştri, Dumnezeule, banii statului! N-am furat banii altcuiva".
Totodată, Tudose a anunţat că intenţionează să aibă o discuţie săptămâna viitoare cu guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, inclusiv pe tema declaraţiilor recente ale lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului.
"S-ar putea să am o discuţie săptămâna viitoare pentru că vreau să-l întreb pe domnul guvernator dacă domnul Vasilescu reprezintă Banca Naţională când iese cu asemenea declaraţii. Dacă vorbeşte în nume propriu, e problema dumnealui, dar să-şi pună un tricou pe care scrie «privat». Dacă iese cu tricou BNR, să ştim dacă mai este o structură a României sau o structură de zei care se ocupă de propria lor existenţă. Foarte bună, de altfel...", a mai spus Tudose.