WINKLER: Creşterea economică a României poate fi afectată de "CADOURILE ELECTORALE" din 2014
IULIU WINKLER. Deputatul european IULIU WINKLER (UDMR, PPE), fost ministru de Finanţe, declară că România are şanse să aibă, în acest an, o CREŞTERE ECONOMICĂ de circa 3%, avertizând însă că există riscul "unor derapaje" care să se materializeze în "cadouri electorale".
Deputatul european IULIU WINKLER (UDMR, PPE), fost ministru de Finanţe, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă la Deva, că trend-ul de creştere economică a României poate fi afectat, în acest an, de "excesele electorale".
"În ceea ce priveşte anul economic 2014 în România, eu sunt de un optimism moderat. (...) Cred că România are şanse să aibă o creştere economică în jur de 3 la sută, dar aceasta doar dacă guvernaţii sunt înţelepţi", a spus deputatul european, care a adăugat că anul 2014 este electoral şi, astfel, există riscul unor "derapaje" care să se materializeze în "cadouri electorale".
Totodată, IULIU WINKLER a afirmat că intenţia Ministerului de Finanţe referitoare la stimularea consumului intern cu scopul de a influenţa în mod pozitiv creşterea economică nu este bună.
"Divergenţele apărute între politicile şi declaraţiile BNR şi cele ale Ministerului Finanţelor cu privire la stimularea consumului intern reprezintă prima dintre vulnerabilităţi. Acum avem nevoie de politici coerente, de recâştigarea încrederii în rândul investitorilor străini, iar divergenţele dintre BNR şi Ministerul Finanţelor nu sunt deloc benefice pentru atingerea acestor scopuri", a spus parlamentarul european, potrivit căruia stimularea artificială a consumului intern poate să producă efecte negative, printre care şi revenirea pe un trend ascendent al importurilor.
În opinia lui IULIU WINKLER, principalele motoare de creştere economică sunt investiţiile străine directe, investiţiile în infrastructură şi exporturile.
Potrivit lui IULIU WINKLER, România are nevoie de investiţii străine directe în domenii de înaltă tehnologie, în IT, în telecomunicaţii, în construcţiile de maşini, iar în investiţiile în infrastructură trebuie folosite fondurile Uniunii Europene.
"Deşi procesul de absorbţie a fondurilor europene a fost accelerat în ultima parte a anului trecut, totuşi, am rămas pe ultimul loc. Am reuşit să utilizăm doar 29,87% din fondurile de coeziune, adică 5,7 miliarde de euro din cele 19,21 miliarde care ne-au fost alocate pentru perioada 2007-2013", a afirmat parlamentarul european.
Banca Mondială anticipase pentru acest an o creştere de 2,5% a economiei României, similară cu cea estimată pentru 2013, indicatorul urmând să accelereze uşor anul viitor, la 2,7,%, potrivit Prognozei Economice Globale a instituţiei financiare internaţionale.