Viorica Dăncilă, dură cu Comisia Europeană doar în limba română. Traducerea engleză, mai blândă

Viorica Dăncilă vrea să dea impresia că e leoaică în discuţiile cu cei de la Comisia Europeană, dar documentele demonstrează contrariul. Scrisoarea trimisă la Bruxelles de premier foloseşte un limbaj autoritar, dar doar în versiunea în limba română.

În ultimul paragraf al acesteia se scrie că "se impune ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, pentru a îndepărta orice urmă de îndoială și pentru a nu afecta credibilitatea relației ". Totuşi, epistola în engleză are un rol mult mai puţin agresiv. Aceasta menţionează doar că România îndeplineşte condiţiile de ridicare a MCV, o măsură care va deschide noi orizonturi şi perspective în parteneriat.

„În română are un ton agresiv amenințător. Evocă posibilitatea de deteriorare a relaţiilor dintre România și CE dacă nu se ridica MCV. Ton imperativ - cere ridicarea MCV. În engleză e mult mai domol tonul și doar evocă faptul că România merită să scape de MCV, caz în care se vor deschide oportunităţi de colaborare. E un ton diminuat. Probabil și-a pierdut curajul în timpul traducerii, i-a convenit ca în română să fie mai vitează", a comentat jurnalistul Liviu Avram.

"Mă adresez dumneavoastră, domnule președinte, în legătură cu un subiect care preocupă și îngrijorează opinia publică din România. Mă refer la o scrisoare atribuită Comisiei Europene, datată 10 octombrie 2012, transmisă ministrului Justiției de la acel moment, doamna Mona Pivniceru, care conține 21 de cerințe (...) referitoare la Mecanismul de Cooperare și Verificare. Între aceste cerințe se regăsesc și solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale și anumite persoane cercetate penal pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție și de abuz în serviciu, respectiv George Becali, Adrian Năstase, Șerban Alexandru Brădișteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeș, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu.

Având în vedere relația de parteneriat construită de România cu Uniunea Europeană, relație bazată pe transparență și încredere, vă adresez, domnule președinte, rugămintea de a clarifica aspectele de fapt și de drept cu privire la documentul în cauză. (...)să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituțional, și dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerințe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat. 

Îmi exprim convingerea că în scurt timp, prin implicarea dumneavoastră directă, vom avea posibilitatea să înțelegem rațiunile, motivele și criteriile care au stat la baza întocmirii de către reprezentanții Comisiei Europene a acestei liste nominale.

Consider că se impun clarificări urgente, domnule președinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiției, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerințe imperative autorităților române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată.

La câteva ore a sosit şi răspunsul Comisei Europene. "În ceea ce privește documentul pomenit, acesta făcea parte din corespondența tehnică uzuală, de acum mai mulți ani, (2012), din cadrul MCV, cu privire la obiectivul de referință numărul 3, care prevedea: "valorificarea progreselor deja înregistrate, continuarea efectuării de anchete profesioniste și imparțiale privind acuzațiile de corupție, la nivel înalt".