Viorel Hrebenciuc, 2 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de pădure
Dosarul retrocedărilor de pădure. Fostul deputatul Viorel Hrebenciuc, numit și eminența cenușie a PSD, precum și fiul acestuia şi-au aflat sentinţa în cele din urmă în dosarul retrocedările ilegale de păduri, după 5 amânări succesive ale deciziei.
Fostul deputat Viorel Hrebenciuc a fost condamnat miercuri de ÎCCJ la 2 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. Hrebreciuc a fost găsit vinovat doar pentru trafic de influență, fiind achitat de acuzațiile de spălare de bani și constituirea unui grup infracţional organizat. Decizia nu e definitivă.
Fiul fostului lider PSD, Victor Hrebrenciuc Jr., a primit o sentință de 2 ani cu suspendare.
Procurorul DNA care se ocupă de acest dosar a cerut pedepse maxime cu executare pentru toţi inculpaţii. Pentru Viorel Hrebenciuc procurorii au cerut 12 ani de închisoarea în dosarul retrocedărilor.
Sentinţa dată de Înalta Curte nu este definitivă şi poate fi contestată la Completul de 5 judecatori.
În acelaşi dosar, fostul deputat Ioan Adam, acuzat de instigare la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare.
Dimensiunea acestui dosar nu este redată doar de suprafaţa imensă retrocedată ilegal, 43.227 de hectare de pădure din judeţul Bacău, ci şi de persoanele acuzate, nume sonore din politică, precum senatorul Ilie Sârbu, deputaţii Ioan Adam şi Viorel Hrebenciuc, fostul ministru al justitiei Tudor Chiuariu, fostul director general al Romsilva - Adam Crăciunescu, judecătorul Ordog Lorand Andras şi alţii.
Viorel şi Andrei Hrebenciuc au recunoscut toate acuzaţiile din dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. Cei doi au mizat pe acceaşi strategie care să le aducă o reducere de pedeapsă. Surpriză însă, judecătorii care i-au audiat nu au vrut ca cei doi să aibă parte de o condamnare mai mică doar pentru că şi-au recunoscut vinovăţia.
Acuzațiile se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 hectare teren forestier în județul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza și în defavoarea Romsilva.
Tot în acest dosar şi-ar putea primi sentinţa şi patronul din umbră al CFR Cluj, Nelu Varga. Acesta ar putea fi trimis după gratii.
Patronul din umbră al CFR Cluj ar putea fi trimis după gratii
Patronul neoficial al echipei CFR Cluj pare să fie Nelu Varga, deși aceasta neagă public acest lucru. Cu toate acestea implicarea sa este extrem de vizibilă în activitatea echipei. Potrivit GSP, acesta vorbește zilnic cu antrenorul echipei Dan Petrescu și cu Marian Copilu, omul său din conducerea clubului.
Potrivit un surse realitateasportiva.net, Nelu Varga defilează, în permanență, alături de omul de afaceri german Abris Lelbach, care face afaceri de ceva vreme în România și care ar putea fi omul cu banii din spatele echipei CFR Cluj.
Cum a fost implicat Varga în dosar
Procurorii DNA arată în rechizitoriu că, în legătură cu retrocedarea unui teren de 43.000 hectare, în principal au funcţionat două grupări, din cea de-a doua făcând parte şi Viorel Hrebenciuc. De fapt, a doua grupare nu a făcut decât sa înlocuiască membrii ineficienţi din prima grupare.
"Inculpaţii Varga şi Călugăr s-au angajat să intervină la funcţionari din Bacău. Aceştia au apelat şi la Tudor Chiuariu, deputat de Bacău la avea vreme. Chiuariu a încheiat un contract de reprezentare juridică între societatea sa şi Paltin Sturdza, pentru un onorariu exorbitant de 2,5 milioane euro. Contractul prevedea efectuarea de demersuri pentru titlurile de proprietate a terenurilor. Acest contract de asistenţă juridică ascunde preţul influenţei pe lângă funcţionarii cu atribuţii de retrocedare. Asistenţa juridică era doar un paravan pentru traficul de influenţă (...) Chiuariu a convocat la o întâlnire funcţionari implicaţi în procesul de retrocedare. 'Au venit ca la mafie, şi-au închis telefoanele. Poţi să ai tupeu ca funcţionar să spui că nu vii?', se arată într-o convorbire ambientală înregistrată între membrii grupării. Fostul prefect de Bacău a declarat ca Tudor Chiuariu i-a cerut o întâlnire privată în legătură cu retrocedarea pădurilor", spun procurorul DNA.
Conform DNA, după pronunţarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, Ioan Adam, împreună cu Paltin Sturdza, Daniel Călugăr, Ioan Varga, Dan Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup ce urmărea să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenţă punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menţionată.
La începutul anului 2013, Ioan Adam şi Paltin Sturdza le-au promis celorlalţi membri ai grupului, pentru "serviciile lor", bani sau alte foloase (achiziţionarea unei părţi din teren la un preţ foarte mic raportat la valoarea de piaţă).
În acest scop, membrii grupului urmăreau să intervină asupra funcţionarilor cu atribuţii la nivelul instituţiilor locale, astfel încât aceştia să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuţiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri (de exemplu, să nu se formuleze plângeri în instanţă împotriva deciziilor Comisiei judeţene de fond funciar Bacău).
Ulterior, acestui grup infracţional i s-a alăturat Andrei Hrebenciuc, care, pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei bunurilor promise tatălui său de Adam şi Sturdza, a determinat administratorul firmei SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL să încheie un contract prin care această societate a dobândit calitatea de promitent cumpărător alături de Dan Bengescu pentru suprafaţa de 43.277 ha, la preţul de 2.500 de euro/ha.
În contextul acestor demersuri pentru retrocedarea suprafeţei de teren forestier către Paltin Sturdza, în luna noiembrie 2012, Ioan Varga şi Daniel Călugăr i-au promis lui Tudor Chiuariu 2,5 milioane de euro pentru ca acesta să intervină pe lângă funcţionarii publici ai Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Prefecturii Bacău, Romsilva - Direcţia Silvice Bacău şi OCPI Bacău, cu scopul de a-i determina pe aceştia fie să urgenteze, fie să să-şi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu privind punerea în executare a deciziei Tribunalului Covasna.