Mica eră glaciară, anunțată de cercetători. Iată cum va arăta în Europa. Imagini fascinante
Pământul s-ar putea confrunta cu o mini-perioadă glaciară începând din 2030 din cauza schimbărilor în ciclurile de activitate ale Soarelui, apreciază o echipă de cercetători într-un studiu apărut în Royal Astronomical Society și preluat de 7sur7.be. Potrivit oamenilor de știință, activitatea solară va scădea cu 60% între 2030 și 2040, determinând o 'mini-perioadă glaciară', asemănătoare cu cea care a afectat planeta între 1645 și 1715. În cursul acelei perioade, numită mica eră glaciară, iernile erau deosebit de grele, iar verile, foarte scurte în Europa și America de Nord, notează Agerpres.
Mica eră glaciară din Evul Mediu, o perioadă de răcire a temperaturii care a afectat Vestul Europei, a durat între anii 1550 şi 1850, potrivit NASA. Specialiştii au anunţat că mini-glaciaţiunea care ar putea veni acum este una mai mică.
Dar cum au trecut oamenii prin precedenta perioadă de răcire? Se ştie, evident, că iernile au fost foarte friguroase şi au ţinut mai mult. Printre consecinţe: coloniştii din Groenlanda au dispărut, orăşele din Alpi au fost distruse de extinderea gheţarilor, potrivit The Guardian. Canalele şi râurile din Marea Britanie erau frecvent îngheţate. Reducerea temperaturii se simţea şi în timpul verilor, care erau răcoroase şi umede.
Mica glaciaţiune a avut un efect negativ asupra activităţii economice şi asupra agriculturii în mod special. Prin urmare, mai multe perioade de foamete au avut loc în unele regiuni.
Dincolo de datele din documente, au rămas şi imagini din perioadă cu pricina. Nu fotografice, firește. Peisaje cu ierni geroase şi aşezări îngheţate au fost surprinse de pânzele pictorilor vremii. Reprezentativ este probabil Pieter Bruegel cel Batrân şi tabloul său "Vânători în zăpadă", imaginea iernii absolute într-un orăşel din Ţările de Jos. Tamisa îngheţată apare în două dintre tablourile lui Abraham Danielsz, un olandez care a pictat o mare parte a vieţii la Londra.
Profesorul Hans Neuberger, fostul şef al catedrei de Meteorologie la Universitatea din Pennsylvania, a analizat mai bine de 12.000 de tablouri din perioada micii glaciaţiuni pentru a-şi demonstra teoria potrivit căreia picturile pot oferi o măsurătoare destul de corectă a temperaturii.