MENIU

VIDEO | REMEMBER 21-22 decembrie 1989 - 31 de ani de la Revoluție. Discursul care l-a îngropat pe Ceaușescu

31 de ani de la Revoluție. Discursul care l-a îngropat pe Ceaușescu

21 decembrie 1989. Acum 31 de ani a fost ziua confruntării decisive între puterea comunistă şi protestatarii din Bucureşti. Cu o noapte înainte, baricada umană din Piaţa Universităţii plătise tribut morţii. Nicolae Ceauşescu şi cei din jurul lui se gândeau cum să salveze regimul, dar nu au luat în calcul înverşunarea celor din stradă. La trei decenii de la Revoluția din decembrie 1989, românii nu știu încă adevărul.

Revoluția a izbucnit în București pe 21 Decembrie 1989. Mitingul organizat de Nicolae Ceaușescu în fața Comitetului Central al PCR, la propunerea primarului Barbu Petrescu, pentru a liniști apele după evenimentele de la Timișoara, a fost fatal puterii comuniste. 
Nicolae Ceaușescu a evocat o serie de realizări ale ”revoluției socialiste” și ale ”societății socialiste multilateral dezvoltate” din România.
Discursul sau a fost intrerupt dupa doar un minut. A continuat, dar momentul de vociferari a dat aripi celor care au inceput sa protesteze in toate colturile tarii. A incercat sa redreseze situatia, la un moment a fost indemnat chiar sa intre in sediu. A promis 100 de lei la pensia minimă și cea de urmaș, cresteri si pentru ajutoarele sociale și alocațiile copiilor, dar rumoarea s-a amplificat și totul s-a transformat într-un protest în toată regula. 9 minute și 35 de secunde. Atat a durat discursul până când au intrat cu toții în sediul institutiei.

Atunci, in 21 decembrie, a fost si ultimul discurs pe care Nicolae Ceausescu l-a tinut in fața românilor, mai bine zis, o ultimă tentativă de a se adresa "poporului" de la balconul Comitetului Central al PCR.

Cu trecerea orelor, tot mai mulți oameni ieșeau în stradă. Protestatarii, neînarmați și neorganizați, cei mai mulți dintre ei tineri, erau întâmpinați de soldați, trupe de la Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă și ofițeri de Securitate îmbrăcați în haine civile. Se trăgea asupra mulțimii de pe clădiri, de pe străzi laterale și din tancuri. Un TAB a intrat în mulțime în apropierea Hotelului Intercontinental.
Odată cu lăsarea nopții, confruntările au devenit tot mai violente. Oamenii care cereau libertate au fost împușcați, înjunghiați, loviți cu TAB-urile și striviți cu tancurile. Bilanțul oficial al zilei este înfiorător: 50 de morți, peste 450 de răniți și peste 1.200 de oameni arestați și duși la Jilava.

Nicolae și Elena Ceaușescu au rămas în acea noapte în dormitorul special pregătit din clădirea Comitetului Central.
La ora 07:00, Elena Ceaușescu a fost informată că un mare număr de muncitori de pe mai multe platforme industriale înaintau spre centrul Bucureștiului. Baricadele miliției s-au dovedit ineficiente, iar la 09:30, Piața Universității era plină de oameni. La presiunea masei imense de demonstranți, forțele armate au început să fraternizeze cu demonstranții.
Tot în jurul orei 09:30, ministrul Apărării, Vasile Milea, s-a sinucis. După ora 10:00, mulțimea a început să ocupe piața din fața sediului CC, iar în scurt timp, numărul protestatarilor a trecut de 100.000.

Pe 22 decembrie, În jurul orei 12:00, Nicolae si Elena Ceausescu s-au refugiat pe acoperisul cladirii unde erau asteptati de un elicopter. Manifestantii au fortat usile masive ale cladirii si au escaladat balconul, insa dictatorul a reusit atunci să fuga. In aceeasi zi, la ora 15:00, va fi arestat la Targoviste.

Cu doar trei minute înainte ca elicopterul să decoleze, Nicolae Ceauşescu ar mai fi avut o tentativa disperata de a se adresa multimii. Momentul a fost imortalizat de un singur fotograf prezent în piaţă. Este ultima imagine în libertate a lui Nicolae Ceauşescu.
Haosul din București a cuprins atunci întreaga țară. După fuga Ceaușeștilor, oamenii au ieșit în stradă în majoritatea localităților. La unele manifestații de acest fel populația a atacat sedii de partid și de stat și posturi de miliție.

În jurul orei 23:00, Ion Iliescu a anunțat constituirea Consiliului Frontului Salvării Naționale, ca nou organ al puterii. Cu toate acestea, haosul s-a răspândit, iar zvonurile că mulțimea este atacată de teroriști au dus la înarmarea civililor... Bilanțul morților și răniților începea să crească tot mai mult.

Multe lucruri sunt inca in umbra trecutului. Foarte multe intrebari fara raspuns chiar si la 31 de ani de la revolutie. Tot atatia ani s-au scurs si de democratie asa cum este ea. S-au publicat sute de articole si s-au scris sute de carti despre marele eveniment.