VIDEO Patriarhul Daniel: Să ne ajute Dumnezeu să fie pace în lume şi să înceteze războiul din Ucraina

"Învierea Domnului sau sărbătoarea Sfintelor Paști este centrul spiritual al Ortodoxiei. Toate zilele săptămânii încep cu ziua duminicii, numită ziua întâi a săptămânii. Aceasta ne arată că pentru noi, creștinii, toate zilele vieții noastre sunt îndreptate înspre înviere, și anume spre învierea cea de obște. Însă pregătirea pentru învierea cea de obște de la sfârșitul veacurilor se pregătește în fiecare zi și în fiecare săptămână în timpul vieții pământești. Slujba de Înviere în Ortodoxie începe în afara lăcașului de cult, pentru că învierea nu se referă doar la creștini, nu doar creștinii vor învia, ci toți oamenii din toate timpurile și din toate locurile vor învia la învierea universală de la sfârșitul veacurilor. De aceea, slujba din noaptea de Paști este o icoană a învierii de obște de la sfârșitul veacurilor, și aceasta înseamnă o icoană a întregii umanități care va învia, după cum ne spune Sfântul Apostol Pavel: «Căci precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia» (1 Corinteni 15, 22).

Prin Învierea Sa din morți, Mântuitorul Iisus Hristos nu doar a biruit moartea, ci a biruit și iadul ca existență însingurată și izolată și cu strălucirea sufletului Său îndumnezeit a adus iubire în locul însingurării și lumină în locul întunericului. De aceea, în Biserica Ortodoxă, icoana Învierii Domnului nostru Iisus Hristos din morți nu‑L arată ieșind din mormânt, cum se întâmplă în tablourile religioase occidentale, ci Îl arată pe Hristos coborând prin Cruce la iad. Aceasta înseamnă că Învierea lui Hristos nu începe a treia zi, ci puterea Învierii se arată chiar în Sfânta și Marea Vineri, când prin Cruce a coborât la iad, a biruit puterile iadului, a sfărâmat legăturile sufletelor care erau robite de frica morții. (…) Hristos, biruitor asupra păcatului protopărinților, și anume asupra neascultării lor, arătând ascultare până la moarte, a transformat moartea în Paște, adică în trecere spre viață veșnică. A biruit iadul și pe diavol. Sfânta Scriptură ne arată că omul nu a fost făcut pentru moarte, ci pentru viață veșnică. (…) Taina Sfintelor Paști înseamnă taina Crucii și a Învierii. Prin Cruce a venit bucurie la toată lumea deoarece în iubirea jertfelnică a lui Hristos arătată pe Cruce era tainic ascunsă sămânța Învierii. Ortodoxia nu desparte Crucea de Înviere, ci vede în Cruce începutul Învierii prin iubirea smerită și jertfelnică a lui Hristos, iar Învierea arată slava Crucii. De aceea, în noaptea de Paști nu ascundem crucea, ci punem lângă ea lumânarea de Înviere și proclamăm adevărul că «Hristos a înviat!» și răspundem «Adevărat a înviat!»", a spus PF Daniel, la slujba oficiată împreună cu episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul.

Întâistătătorul BOR a arătat că slujba din noaptea de Paşti este "o icoană a învierii de la sfârşitul veacurilor".

"Şi aceasta înseamnă o icoană a întregii umanităţi care va învia, după cum ne spune Sfântul Apostol Pavel: 'Precum toţi oamenii mor în Adam, tot aşa vor învia toţi în Hristos'. Toţi oamenii din lume, care au trăit de-a lungul veacurilor, vor învia din morţi, apoi va urma judecata tuturor oamenilor, din toate neamurile, din toate generaţiile. Şi în această Judecată de Apoi se va evalua libertatea fiecărui om şi a fiecărui popor în timpul istoriei. Ce a făcut fiecare cu libertatea sa, cum a trăit, cum a răspuns iubirii lui Dumnezeu şi cât de mult a iubit fiecare pe semenii săi. Criteriul ultim al Judecăţii din Urmă este iubirea smerită şi milostivă faţă de semenii noştri", a explicat Patriarhul.

Acesta le-a transmis un mesaj și celor care au refuzat iubirea lui Dumnezeu şi nu au arătat iubire milostivă, ajutătoare, darnică faţă de semeni vor rămâne "pururea trişti".

"Nu pentru că sunt pedepsiţi, ci pentru că în mod liber au hotărât să fie egoişti şi indiferenţi. De aceea, un gânditor creştin a spus că Raiul sau Iadul încep din sufletul sau inima omului încă din timpul vieţii pământeşti. Dacă am avut iubire smerită şi milostivă în suflet, ne pregătim pentru a intra în Rai. (...) Dacă am avut răutate, egoism şi am trăit în autosuficienţă şi izolare, atunci am început să ne construim în suflet arvuna Iadului, pentru că Iadul este însingurare, izolare, întuneric, lipsă de sens", a spus înaltul ierarh ortodox.

PF Daniel i-a îndemnat pe credincioşi să aducă bucurie şi pace şi să îi iertăm "pe cei care ne-au greşit nouă, ca să arătăm că Hristos cel Înviat din morţi înviază şi în viaţa noastră".

"Vă dorim tuturor Sfinte Sărbători cu bucurie şi pace, armonie, ajutor şi să ne ajute Dumnezeu să fie pace în toată lumea şi să înceteze războiul din ţara vecină, din Ucraina, să avem în aceste zile o bunăvoinţă şi să arătăm în continuare ajutor celor care, din cauza războiului, şi-au părăsit ţara şi s-au refugiat în diferite ţări vecine şi la noi, în România, dar care doresc să se întoarcă acasă de îndată ce este posibil", a transmis Patriarhul Daniel.

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.

Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

Doi ani la rând, în 2010 şi 2011, dar şi în 2014 şi 2017, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante.

Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 - la 20 aprilie.