VIDEO/ Lupta CONTRACRONOMETRU cu un virus nemilos. Mărturii cutremurătoare ale medicilor din Spitalul Sfânta Parascheva din Iași
Toate spitalele din ţară sunt copleşite de numărul mare de oameni infectaţi cu virusul SARS-CoV-2. Medicii sunt epuizaţi, locurile libere de la terapie intensivă abia se mai găsesc, iar poveştile de pe patul de spital sunt emoţionante. Astăzi vă prezentăm un nou material Realitatea PLUS din seria "Mărturii din pandemie" despre cum arată o zi din lupta contra noului coronavirus. O luptă descrisă chiar de medicii și asistenții din Iași, din spitalul în care au ajuns și victimele arse de la Piatra Neamț.
Astazi am deschis usile spitalului de boli infectioase "Sfanta Parascheva" din Iasi. Pentru noi, oamenii obisnuiti, o unitate sanitara. Pentru medici - un front pe care lupta de multa vreme cu o boala care da fiori: COVID-19. Cinci litere si doua cifre. O frana in calatoria oamenilor din toate colturile lumii. Dincolo de titluri si nume sofisticate sunt oameni. Cu probleme si trairi cat se poate de firesti.
"O să vă spun ceva ce n-am mai spus pana acum: ma duc la patul pacientilor doar atunci cand am puterea s-o fac si cand stiu ca in toti acei ochi care se vad infim prin toate straturile alea de protectie pot sa le dau incredere ca or pleca de aici bine", a afirmat Carmen Dorobat, manageul unitatii medicale din Iasi.
Inca o picatura de putere si trebuie sa mearga mai departe. Si sa mai vindece o rana din sufletele afectate de boala.
"Nu putem sta foarte mult în preajma pacientului, nu atât cât ne-am dori. Pacienții sunt învățați cu noi să-și spună of-ul, să-i mai mângâi puțin, să-i mai iei o mână și să... la câte un bătrân, să iei o mână în mâna ta, să simtă, pentru că mulți te iau de mână și simt acea mănușă rece, nu-ți văd zâmbetul, nu-ți văd grimasa de pe față, văd doar acei ochi", povesteste Angelica Cristogel, asistent-sef Sectia exterioara a Spitalului din Letcani.
Drame sunt multe, de toate partile.
"Cele mai multe povești care ne-au impresionat sunt acelea în care sunt internați, de exemplu din familii, au câte un deces în familie, nu pot să participe sau sunt spitalizati toti cei din familie și au o rudă decedată și nu pot să-și ia acel ultim bun rămas", mai spune asistenta-sef.
Un "Adio" spus prea devreme. Un "La revedere: furat fara niciun drept. Cum se vede totul din spital...
"În salon vedeam foarte multe cazuri diferite. Chiar în noaptea în care dormeam pentru prima dată acolo, colega mea lângă patul meu, o doamnă de 83 de ani, era foarte panicată că nu mai putea să respiure, acuza că are dureri în piept și nu mai poate să respire și toată lumea s-a agitat, avea tensiune spre 20 ceea ce era foarte mult", spune si Andreea, o fosta pacienta COVID.
Femeia adauga: "E groaznic să lucrezi în condiții de război, cu atât de multă presiune din partea tuturor".
"Sunt povesti si povesti. Unele povesti vesele, altele tragice", a conchis Carmen Dorobat.
Povesti din care ar trebui sa invatam mai mult. Si sa continuam sa luptam toti. Impreuna. Ca totul sa treaca mai repede si poate mai usor.