MENIU

Viață de lux pe banii părinților. Tinerii români nu concep să nu aibă smartphone și haine de fițe

Tinerii români dau mai mulți bani pe haine decât cehii

Tinerii din România sunt pretențioși când vine vorba de haine, accesorii și telefoane mobile, cu toate că mulți dintre ei nu și le pot permite din bani proprii.

Tinerii din România cu vârste cuprinse între 14 și 25 de ani cheltuiesc, în medie, 33 de euro lunar pe haine, încălțăminte și alte accesorii asociate, cu mult peste media celorlalte țări din estul și centrul Europei, se arată într-un studiu Erste Group.

Spre comparație, cehii și slovacii alocă pe haine, încălțăminte și alte accesorii asociate, spre exemplu, doar 21 euro, ungurii — 17 euro, croații — 22 euro iar sârbii — 18 euro.

De asemenea, România are, cu excepția Austriei, cei mulți tineri din grupa de vârstă 17-19 ani care dețin un telefon de tip smartphone. Spre deosebire de tinerii din alte state europene, românii sub 25 de ani profită de slăbiciunea părinților și le cer acestora să le cumpere accesorile dorite.

Atunci când sunt întrebați de unde provin banii, tinerii românii au cea mai mică rată de răspuns la categoria "joburi part-time sau full time" — 76%, în timp ce cehii se află la 99%, austriecii la 98%, slovacii și croații la 97%, iar ungurii la 82%.

Conform studiului, 29% dintre românii care economisesc o fac pentru viitorul copiilor, iar 48% și-au declarat intenția de a face acest lucru în viitorul apropiat, peste media europeană, de 25%, dar sub cea mondială, de 34%.

Numărul celor care economisesc pentru copii este în creștere cu aproximativ 5% față de nivelul înregistrat în urmă cu un an. Potrivit Danei Demetrian, părinții economisesc pentru copii 41 de euro pe lună (echivalent în moneda locală). În ceea ce privește motivele, părinții economisesc, printre altele, pentru studiile copiiilor sau pentru a accesa credite ulterior.

Studiul prezentat de Agerpres a fost efectuat în primul semestru din acest an, prin interviuri face to face, în toate țările în care Erste este prezentă. În România, acesta a fost realizat pe baza a 800 de interviuri.