Veste FOARTE BUNĂ pentru economie. DE CE nu se vede şi în buzunarul românilor
Produsul Intern Brut (PIB) al României ar putea depăşi pentru prima dată în acest an nivelul de dinainte de criză, din 2008, susţinut de o revenire a cererii interne, în timp ce principalele riscuri ar fi eventuala deteriorare a încrederii consumatorilor şi o producţie agricolă sub aşteptări, estimează analiştii economici.
O serie de indicatori pozitivi la începutul acestui an, cum sunt producţia industrială, exporturile, vânzările cu amănuntul sau serviciile prestate companiilor, au semnalat faptul că economia va creşte mai rapid în primul trimestru decât o arătau estimările iniţiale, se arată într-un raport al grupului austriac Erste, citat de Mediafax.
Analiştii băncii estimează un avans al PIB de 3% pentru România în acest an, după o creştere de 3,5% anul trecut. Creşterea ar urma să urce uşor în următorii ani, la 3,3% în 2015 şi 3,5% în 2016, potrivit raportului.
Produsul Intern Brut s-a plasat în 2008 la aproximativ 140 miliarde de euro.
Cel mai recent sondaj al UE arată încă "ezitări ale consumatorilor" în România, în timp ce un indicator al încrederii în investiţii în rândul managerilor din sectorul prelucrător este, de asemenea, destul de fragil, notează analiştii băncii.
Următorul sondaj, programat pentru sfârşitul lunii aprilie, ar putea clarifica dacă au loc modificări semnitficative.
Totodată, guvernul ar putea continua să manifeste o tendinţă mai pronunţată spre cheltuieli sociale, în timp ce investiţiile ar putea reveni în teritoriu pozitiv doar dacă intrările de fonduri europene continuă să crească şi unele proiecte publice de investiţii anunţate deja vor fi lansate.
Accelerarea inflaţiei în a doua parte a anului şi o producţie agricolă sub aşteptări sunt riscuri economice care se condiţionează reciproc, arată analiştii băncii.
Efectul de bază nefavorabil şi scumpirea carburanţilor, transmisă rapid la nivelul consumatorului final, ar putea limita consumul privat, în timp ce o înrăutăţire a condiţiilor meteo ar putea priva gospodăriile aflate în mediu rural de o parte importantă a veniturilor.
De ce nu se reflectă creşterea economică în încasările la buget
Economia României se confruntă în 2014 cu o anomalie statistică ce are consecinţe directe, nu atât macroeconomice, cât în încasările la buget, potrivit zf.ro.
O întrebare macină mediul economic pe măsură ce apar datele pe 2014: cum de încasările la buget sunt atât de proaste, sub estimări, dacă evoluţia economiei este atât de bună?
Pentru 2013, s-a spus că nivelul de creştere economică de 3,5% a fost determinat de exporturi şi de agricultură, deci poate fi de înţeles că încasările nu au fost conform aşteptărilor.
Însă, ce se întâmplă în 2014? Pe primele două luni avem o creştere a comerţului substanţială, de 7%, însă evoluţia încasărilor din TVA, care ar trebui să urmărească îndeaproape vânzările de retail, arată doar un plus de 3,7%.
Şi această necorelare are un efect substanţial. Astfel, la încasări anuale din TVA de circa 11 miliarde de euro, o creştere de 8% pe an cât este conform bugetului înseamnă un plus de aproape 900 de milioane de euro. Dacă plusul este numai pe jumătate, rezultă bani lipsă la buget pe anul în curs de circa 450 de milioane de euro, adică 0,3% din PIB.
Ar trebui să zbârnăie preşedinţii de la Prognoză, de la Statistică, de la ANAF prin cabinetul ministrului de finanţe să-i explice de ce în România avem creştere economică de 3,5%, creştere a comerţului de 8% şi totuşi guvernul e nevoit să impună taxe noi pentru că nu-i ajung banii la buget, scriu jurnaliştii de la ZF.