Verdictul FMI despre economia României. Creșterea PIB-ului, în declin
Experţii FMI de la Washington s-au aflat într-o vizită de câteva zile la București, unde s-au întâlnit cu șeful Guvernului, cu ministrul de Finanțe și cu vicepremierul Viorel Ștefan, fost șef al Finanțelor. Guvernul ar trebui să găsească rapid măsuri eficiente de stimularea economiei, a declarat șeful misiunii FMI la București.
Jaewoo Lee, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, şi Alejandro Hajdenberg, reprezentantul permanent al FMI în România, au organizat, vineri, o conferinţă de presă, prilejuită de finalul vizitei la Bucureşti a experţilor instituţiei financiare internaţionale.
Jaewoo Lee a declarat că FMI se așteaptă să scadă față de anul trecut, la doar 5%, din mai multe motive. Se așteptă ca investițiile să rămână la același nivel.
"Reformele structurale au fost lente. Ne așteptăm la mix prudent de modelație fiscală și întărirea politicii monetare, ceea ce ar putea duce la scăderea de deficite și să întărească macrostabilitatea financiară", a declarat Lee.
FMI a solicitat prudență în domeniul fiscal, pentru a reduce povarea pe politica monetară. Altfel, ratele trebuie crescute la un nivel foarte înalt, ceea ce ar dăuna investițiilor, a mai spus șeful misiunii FMI.
"Ne preocupă veniturile fiscale scăzute ca proporție din PIB, care nu au ținut cont de creșterea semnificativă a PIB-ului de anul trecut", a explicat Jaewoo Lee.
Reprezentanţii FMI s-au aflat în România pentru consultările anuale pe marginea Articolului IV din Statul instituţiei.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.
Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
Viorica Dăncilă, la întâlnirea cu delegaţia FMI. Care este obiectivul Guvernului
Unul dintre obiectivele Guvernului este creşterea veniturilor bugetare prin îmbunătăţirea colectării şi a relaţiei dintre fisc şi contribuabili, le-a transmis ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici reprezentanţilor FMI la întâlnire la care au participat premierul Viorica Dăncilă şi vicepremierul Viorel Ştefan. La rândul său, Dăncilă a afirmat că "reforma fiscală, legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, iniţierea şi promovarea unei noi legi a pensiilor vor oferi sustenabilitate sistemului de pensii pe o perioadă lungă de timp".
Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit joi, la Palatul Victoria, cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional în contextul evaluării anuale cu privire la evoluţia economică. La întâlnire au mai participat vicepremierul Viorel Ştefan şi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, discuţiile având ca obiect evoluţiile înregistrate de economia României în ultimul an şi perspectivele de dezvoltare şi consolidare a sustenabilităţii economice.
"Reforma fiscală, legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, iniţierea şi promovarea unei noi legi a pensiilor vor oferi sustenabilitate sistemului de pensii pe o perioadă lungă de timp", a afirmat şeful Executivului, conform unui comunicat al Executivului. "De asemenea, ministrul Finanţelor a arătat că unul dintre obiectivele Guvernului este creşterea veniturilor bugetare prin îmbunătăţirea colectării şi a relaţiei dintre fisc şi contribuabili", se mai arată în comunicat.
Prim-ministrul a subliniat şi că România a înregistrat în 2017 o rată a creşterii economice de 7%, datorată, în principal, ponderii industriei şi cu un aport substanţial al agriculturii şi dezvoltării domeniilor IT şi cercetare-inovare. Investiţiile nete în economie au fost anul trecut cu 6,4% mai mari decât în 2016, 33,4% din fonduri fiind investite în industrie şi 25% în construcţii. Şomajul este la cel mai redus nivel din ultimii 25 de ani, în condiţiile în care anul trecut au fost create aproximativ 270.000 de noi locuri de muncă.