Vasilescu: "Legea dării în plată are un efect puternic de hazard moral". De ce nu are viitor
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a explicat, vineri, la Realitatea TV, care sunt hibele legii privind darea în plată a unor bunuri imobile, în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, și de ce nu are viitor, indiferent dacă va fi sau nu promulgată de președintele Klaus Iohannis.
"Nu aș vrea să vorbesc despre cifre pentru că și așa am înnebunit lumea cu atâtea cifre. Aș vrea să mă refer la câteva situații care sunt punctuale și foarte importante: prima e raportul între expunerea de motive și legea însăși. Expunerea de motive și legea trebuie să fie construite pe aceleași idei și principii, ori expunerea de motive spune așa: 'legea se bazează pe Directiva Europeană 17, pe Constituția României și are scop social'. În lege nu vedem nimic: nici scopul social, nici directiva 17, nici Constituția. Atunci înseamnă că sunt probleme cu această lege", a spus Vasilescu.
În acest context, Vasilescu a punctat faptul că BNR intervine pentru că, așa cum e construită legea, poate să lovească în stabilitatea financiară a țării, direcție care se află în gestiunea Băncii Naționale.
"Pe de altă parte, este caracterul social foarte important, în momentul de față în România noastră, și, totodată, foarte important pentru a răspunde directivelor europene. Directiva 17, atât de invocată, a fost focalizată pe această idee a dării în plată. Directiva 17 are 75 de pagini. Două fraze sunt, de fapt o frază care se repetă atât se referă la această problemă, darea în plată. În rest, directiva asta se referă la un singur lucru: 'umanizați piața creditelor'. Asta înseamnă că tocmai capitolul social, tocmai capitolul de protecție socială e privit de această directivă și tocmai asta trebuie să fie în lege. Legea are un efect puternic de hazard moral", a adăugat consilierul guvernatorului BNR.
"Chiar dacă ajunge în Monitorul Oficial", subliniază Vasilescu, "la instanțele interne și externe, legea o sa cadă foarte repede, pentru că nu e în spiritul și litera directivei europene".
"Sunt nouă milioane de deponenți, în România, au 15 milioane de credite și sunt șase milioane de oameni care au luat credite de la bancă. Din șase milioane, cei care intră sub incidența legii la protecție socială sunt 13.000. Legea, însă, se referă la mai mulți pentru că legea îi ia în brațe și pe cei care au credite de un milion și cinci milioane. Această lege nu are viitor. Sunt 400.000 de oameni care au credite pentru case. Cei mai mulți dintre ei plătesc cu conștiinciozitate. Ei, care plătesc, vor intra sub incidența hazardului moral. Dincolo de cei 13.000, care sunt sub protecție socială, ceilalți până la 71.000 cu restanțe nu vor să plătească, au credite mari", a mai explicat Vasilescu.