Valurile de caniculă, tot mai frecvente și periculoase în Europa, inclusiv în România: Vor lovi o dată la 2-5 ani

Valurile extreme de căldură pe trei continente din luna iulie 2023, temperaturile extreme din zone din emisfera nordică erau așteptate din cauza crizei climatice provocate de oameni. „Iadul de căldură” care pârjolește regiuni din SUA și din sudul Europei putea fi evitat. Raportul despre rolul schimbărilor climatice în apariția fenomenelor meteorologie extreme pe care le vedem astăzi și în ultimii ani arată că valurile extreme de căldură din SUA și Europa ar fi fost “practic imposibile” fără accentuarea crizei climatice. Schimbările climatice au fost provocate de poluare și de emisii, de arderea combustibililor fosili.

Specialiștii în climatologie și fenomene extreme de la WWA au anunțat că recordurile de temperatură în perioadele caniculare vor crește cu 5 grade Celsius în sudul Europei, o dată la 2-5 ani. Astfel că valurile de căldură extremă, de caniculă, se vor manifesta la intervale de cel puțin cinci ori mai mici decât era în urmă cu zeci de ani. În trecut, valurile caniculare cu fenomene extreme, inclusiv uragane și cicloane, se manifestau odată la 10-15 ani, mai amintesc climatologii.

Concluziile le-au prezentat după ce au stabilit modele de prognoză, analizând valurile actuale de caniculă ce au măturat emisfera nordică în iulie 2023, distrugând culturi, animale, declanșând incendii, ucigând oameni de pe trei continente.

Oamenii de știință au comparat situația din prezent cu nivelurile preindustriale și au constatat că temperaturile sunt acum, în medie, cu 1,2 grade Celsius mai mari. Aceștia spun că, dacă temperatura medie a planetei crește cu doar 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, atunci se pot aștepta valuri de căldură extreme la fiecare doi până la cinci ani. Și de aceea țările trebuie să se pregătească să facă față acestui fenomen, considerat cel mai mortal dintre dezastrele naturale. Ei recomandă construirea de case rezistente la căldură, crearea unor centre de răcorire pentru ca oamenii să găsească adăpost și găsirea unor modalități de răcire a orașelor, inclusiv prin plantarea mai multor copaci.

Folosind modele computerizate, oamenii de știință au confirmat că efectele emisiilor pompate în atmosferă au generat temperaturi mai mari cu 2,5 grade în Europa de Sud. Efectele valurilor de caniculă și a fenomenelor extreme, ploi, inundații, care au loc chiar în această lună iulie 2023 în Europa, și nu numai. 

„Rolul schimbărilor climatice este absolut copleșitor. Este foarte posibil să considerăm în viitor că vara din anul 2023 a fost una chiar răcoroasă, față de ce vom experimenta. Rezultatele acestui studiu nu sunt surprinzătoare. Lumea nu a încetat să ardă combustibili fosili, clima continuă să se încălzească, iar valorile extreme de căldură continuă să devină din ce în ce mai puternice. Este atât de simplu”, a explicat Friederike Otto, cercetătoare la Institutul Grantham pentru Schimbări Climatice și Mediu din Londra, potrivit CNN.

Totuși, acest studiu, cu concluziile și modelele climatice prognozate, „nu ar trebui interpretat ca o dovadă a încălzirii accelerate sau a unui colaps climatic.

Ne aflăm într-o nouă eră și mai avem încă timp pentru a ne asigura un viitor <<locuibil>>”, a mai spus Otto.

Valurile de căldură sunt mai frecvente în prezent şi durata lor va fi din ce în ce mai mare, a avertizat  Bogdan Antonescu, fizician specializat în fizică atmosferei și specialist în fenomene extreme. Iar în timpul verii, fenomenele extreme sunt asociate cu instabilitatea atmosferică. Astfel este foarte posibil să se intensifice precipitaţii masive, furtuni cu grindină de mari dimensiuni, vânt intens sau chiar tornade, mai spune fizicianul. 

Meteorologii români, specialiștii de la ANM, și climatologii au avertizat că vor fi tot mai des temperaturi de peste 40 de grade Celsius în România. Iar cele mai afectate vor fi sudul și sud-estul României, în timp ce în nord vor fi mai multe furtuni cu grindină de mari dimensiuni.

Ne putem aștepta ca în 2050 în București să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile, iar numărul de ore cu stres termic se va dubla față de 2023, dacă va continua nestingherită emisia gazelor cu efecte de seră, a explicat Bogdan Antonescu.

Iar Bucureștiul este una dintre capitalele europene cele mai periculoase pentru persoanele vârstnice după Paris, Amsterdam și Roma. Persoanele în vârstă, copiii foarte mici și persoanele cu anumite afecțiuni cronice sunt în mod special afectate. Numărul deceselor este de obicei utilizat pentru a cuantifica impactul valurilor de căldură. Conform unui studiu publicat în 2023 în revista Nature, 61.672 decese au fost înregistrate în Europa ca urmare a valurilor de căldură din perioada 30 mai - 4 septembrie 2022.

În acest interval, în România, valurile de căldură au dus la creșterea mortalității în special în regiunea de sud și de sud-est. Cei mai vulnerabili sunt bărbații cu vârste între 65-79 ani. Într-un alt studiu publicat tot în 2023 în revista The Lancet Planetary Health, a fost analizat riscul de creștere a mortalității în 30 de capitale europene pentru persoanele cu vârsta de peste 85 de ani. 

CREȘTEREA ACCELERATĂ A ÎNCĂLZIRII GLOBALE, BLOCATĂ DE REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ

Lumea s-a încălzit deja cu aproximativ 1,1°C peste nivelurile preindustriale. Fiecare dintre ultimele patru decenii a fost mai fierbinte decât oricare alt deceniu de după 1850.

Și soluția prin care se poate opri evoluția accelerată a încălzirii globale, dar și decimarea populației lumii este aceeași pe care o cer oameni ide știință marilor industrii ale lumii, de mulți ani de zile: oprirea arderii combustibililor fosili, pentru care pledează atât de mult activiștii de mediu de pretutindeni.

„Avem încă timp să ne asigurăm un viitor sigur și sănătos, dar trebuie urgent să oprim arderea combustibililor fosili și să investim în scăderea vulnerabilității. Dacă nu o facem, zeci de mii de oameni vor continua să moară din cauze legate de căldura excesivă, în fiecare an.”, a mai spus Otto.

Autorii studiului care pare că are dimensiuni apocaliptice spun că, de exemplu, fenomenul El Nino, care se dezvoltă în continuu, a contribuit probabil la o creștere a temperaturilor, însă încălzirea globală generată de arderea combustibililor fosili a fost principalul motiv pentru care valurile de căldură sunt atât de severe în ultimii ani și în aceste ultime luni.

Fenomenul climatic natural El Nino este asociat cu creşterea temperaturilor, seceta extinsă în anumite zone ale lumii şi ploi abundente în altele. El Nino s-a produs cel mai recent în sezonul 2018-2019 şi a lăsat în urma lui un episod deosebit de îndelungat al fenomenului La Nina, cu efecte inverse şi, mai ales, o scădere a temperaturilor. Totuși, în ultimii opt ani au fost înregistrați cei mai călduroși ani din istoria înregistrărilro meteorologice, chiar și cu efectul ttermic invers, de moderare și răcire al fenomenului La Nina.

CREȘTEREA TEMPERATURII GLOBALE, PERICULOASĂ PENTRU VIAȚA PE PĂMÂNT

Odată cu schimbările climatice care determină creșterea temperaturilor pe tot globul, căldura extremă devine o amenințare tot mai mare pentru sănătate. Astfel că o temperatură de 35 grade Celsius poate fi periculoasă dacă și umiditatea este ridicată, arată studiile publicate în ultimii ani, potrivit Live Science . În concluzie, o temperatură este periculoasă nu numai prin măsurarea gradelor, ci și prin umiditate, crucială în stabilirea indicelui de disconfort termic.

Ce este indicele de disconfort termic - cel care urmează să depășească cu mult pragul critic de 80 de unități în aceste zile - Explicațiile meteorologilor

„Dacă temperatura resimțită crește peste temperatura corpului uman, încă poți transpira, însă corpul nu se va răcori până la temperatura la care poate funcționa normal”, a explicat Colin Raymond, cercetător la Jet Propulsion Laboratory al NASA, care studiază căldura extremă. La 40 de grade Celsius corpul devine hipertermic, iar asta poate duce la simptome ca puls rapid, modificare a stării mentale, lipsa transpirației, leșin și comă, potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA.

Climatologul și fizicianul Bogdan Antonescu susține că studiile din ultima perioadă arată că și partea de sud-est a României, zona Dobrogei, parte din Bărăgan, va fi caracterizată în viitor prin temperaturi apropiate de această valoare limită la care se poate adapta corpul uman. 

Oamenii sunt incapabili să supraviețuiască la valori ale TTU (temperatura termometrului umed) peste 35°C (aproximativ echivalent cu 40°C și umiditate relativă de 75%.) pentru perioade lungi de timp, indiferent de cât de multă apă beau sau cât de mult stau la umbră, arată Bogdan Antonescu. Prin urmare, creșterile prognozate ale TTU ca urmare a schimbărilor climatice ar putea avea consecințe grave pentru sănătatea și supraviețuirea umană.

Și specialistul român amintește că în urma creșterii temperaturii medii globale de la 2-3 grade până la peste 6 grade va duce de la dispariția ghețarilor montani la colapsul permafrostului, a banchizei din Arctica, până la colapsul cotei glaciare din Antarctica de Est și creșterea nivelului mării cu peste 50 de metri. Ultimele sunt totuși mai puțin posibile, susține B. Antonescu, pentru că se produc la cresteri ale temperaturii globale de peste 6 grade, considerate foarte puțin probabile.