Valeriu Gheorghiță, primele explicații în scandalul vaccinurilor: diferenţa mare dintre cei care au raportat reacţii adverse şi numărul reacţiilor

Colonelul Valeriu Gheorghiţă, în calitate de fost preşedinte al Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), a transmis, miercuri, precizări ”ca urmare a informaţiilor apărute în spaţiul public referitoare la raportul campaniei de vaccinare”.

”CNCAV a manifestat permanent transparenţă şi disponibilitate în comunicarea tuturor aspectelor legate de organizarea campaniei de vaccinare, cu atât mai mult a celor care vizau reacţiile adverse raportate pe parcursul procesului de vaccinare, aspecte care se regăsesc menţionate în buletinele de presă remise zilnic, în precizările de presă, în cadrul conferinţelor de presă susţinute săptămânal, ori cu ocazia evenimentelor publice la care am participat”, a transmis Gheorghiţă.

Informațiile au fost publice încă de la debutul campaniei

Potrivit acestuia, toate aceste informaţii au fost disponibile public încă de la debutul campaniei de vaccinare, putând fi consultate pe Platforma Naţională de Informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19 (www.vaccinare-covid.gov.ro).

”De asemenea, toate reacţiile adverse raportate pe platforma ANMDMR (https://covid19.anm.ro) de beneficiarii vaccinării sau profesioniştii în domeniul sănătăţii au fost analizate, centralizate şi transmise către baza de date europeană Eudravigilance, platformă pusă la dispoziţie de Agenţia Europeană a Medicamentului pentru fiecare autoritate naţională”, a mai transmis medicul.

Acesta afirmă că ”situaţiile punctuale, cu caracter izolat, au fost riguros documentate medical cu sprijinul personalului de specialitate pentru a se stabili diagnosticul complet şi relaţia de cauzalitate cu vaccinarea împotriva COVID-19”.

În toate centrele de vaccinare au fost disponibile chestionarele de triaj medical

”De fiecare dată, au fost formulate, cu celeritate, precizări pentru corecta informare a populaţiei generale, pentru eliminarea oricăror suspiciuni care ar fi putut plana asupra procesului vaccinării, precum şi a beneficiilor şi riscurilor. Această manieră de lucru a fost adoptată pentru toate situaţiile legate de procesul de vaccinare”, a mai transmis medicul, fost coordonator al campaniei de vaccinare.

Potrivit lui Gheorghiţă, în toate centrele de vaccinare au fost disponibile chestionarele de triaj medical, formularele de consimţământ informat, inclusiv cele de raportare a reacţiilor adverse.

”CNCAV a fost preocupat permanent de menţinerea încrederii şi credibilităţii în rândul populaţiei referitor la derularea întregului proces de vaccinare şi a încurajat de fiecare dată raportarea tuturor reacţiilor adverse, atât de beneficiari, cât şi de profesioniştii din sănătate. Datele privind ratele de apariţie a reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) pentru fiecare tip de vaccin au fost comunicate zilnic, în buletinele de presă remise, precum şi săptămânal, în cadrul conferinţelor de presă”, a mai transmis Valeriu Gheorghiţă.

Potrivit acestuia, datele sunt încă disponibile pe platforma https://vaccinare-covid.gov.ro/comunicate-oficiale.

Medicul explică faptul că, în raportul de activitate al CNCAV, RAPI sunt prezentate astfel:

Cazuri (persoane) care au raportat RAPI cu manifestări locale (n=2149) şi generale (n=17567), respectiv totalul acestor cazuri (n=19716).

Suplimentar, în acelaşi raport este prezentată analiza tipurilor de manifestări de reacţii adverse care au fost raportate. Aşa cum este menţionat şi în raportul de activitate, o persoană putea prezenta una sau mai multe tipuri de manifestări pe diferite aparate şi sisteme, de aici reieşind un număr mai mare de manifestări (n=41486).

De ce s-a creat confuzie

”Confuzia creată în spaţiul public a fost generată de diferenţa firească dintre numărul de persoane care au raportat RAPI, respectiv 19.716 cazuri şi totalul tipurilor de reacţii raportate de acestea, mult mai mare, respectiv 41.486, având în vedere că o persoană putea prezenta mai multe manifestări de reacţii adverse. Spre exemplificare, o persoană putea prezenta durere locală, tumefacţie locală, roşeaţă la locul de administrare, febră, durere de cap. Astfel, aceeaşi persoană raporta toate aceste reacţii adverse care, în mod evident, au fost incluse în analiza tipurilor de reacţii adverse post-vaccinale”, a mai explicat medicul.

”Vom aduce întotdeauna în atenţia opiniei publice întreaga activitate derulată de CNCAV pentru ca procesul de vaccinare să se desfăşoare organizat şi unitar la nivel naţional, în condiţii de maximă siguranţă şi accesibilitate cât mai ridicată pentru toţi cei care şi-au dorit să beneficieze de vaccinarea împotriva COVID-19. Raportul de activitate al CNCAV dovedeşte efortul depus de întreaga echipă, alături de profesioniştii din domeniul sănătăţii, precum şi de reprezentanţii autorităţilor centrale şi locale implicate în organizarea campaniei de vaccinare”, a adăugat medicul.

Rata oficială de vaccinare este sub 42%

Raportul publicat discret de CNCAV arată că misiunea privind imunizarea împotriva virusului SARS-COV-2 a fost îndeplinită.

Rata de vaccinare la nivel naţional a fost sub 42%, una dintre cele mai scăzute.

Numărul celor care au raportat reacţii adverse ca urmare a vaccinării a depăşit 19.000, iar numărul dozelor de vaccin rămase neutilizate este de ordinul milioanelor.

Raportul CNCAV face referire la fenomenul fake news, care ”nu a putut şi stopat” şi a ”creat confuzie” chiar şi în rândul cadrelor medicale.

Într-un interviu pentru Libertatea, fostul purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii Bogdan Oprea a acuzat ”muşamalizări în raportările de efecte adverse ale vaccinării COVID”.

”Femeia avusese paralizie temporară facială, iar colonelul Gheorghiţă ne-a spus să dezminţim”, a afirmat acesta.