Ursula von der Leyen, prima reacție după întâlnirea cu Florin Cîțu pentru negocierile PNRR la Bruxelles
Florin Cîțu a ajuns marți seară la Bruxelles, unde a avut o primă întâlnire chiar cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Premierul poartă în aceste zile mai multe negocieri pentru Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) al României.
Marți seară, pe 11 mai, Florin Cîțu a ajuns la Bruxelles, unde a avut o Cină de lucru cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la ora 20:15 (ora României), potrivit agendei oficiale.
Ursula von der Leyen a și postat un prim mesaj după întâlnirea cu Florin Cîțu.
Șefa Comisiei Europene a postat o fotografie în care este cu premierul român, în dreptul căreia a scris că îi mulțumește „pentru o întâlnire constructivă. Lucrăm mână în mână cu România pentru a finaliza un plan solid de recuperare și reziliență cât mai curând. Progrese bune în ceea ce privește reformele. Aprobarea ORD de către toate statele membre este un pas necesar pentru ca fondurile #NextGenerationEU să vină”.
Miercuri, 12 mai, premierul Florin Cîțu va avea întâlniri cu mai mulți comisari europeni pentru negocierile privind proiectele din Planul de Redresare și Reziliență al României. La Bruxelles, este însoțit de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.
Agenda întâlnirilor premierului și a miniștrilor Finanțelor și Investițiilor la Bruxelles
Înaintea premierului, la Bruxelles a ajuns deja, de luni, 10 mai, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru negocieri pe Planul de Redresare și Reziliență pe care-l va depune România la sfârșitul acestei luni, pentru a accesa 29,2 miliarde de euro prin Mecanismul pus la dispoziție de forum comunitar de 672,5 miliarde de euro pentru revenirea post-COVID-19. Ministrul Nazare a avut deja o întrevedere cu comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni, iar marți, 11 mai, va avea una și cu comisarul european pentru buget Johannes Hahn, potrivit agendei europene. La Bruxelles va ajunge și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.
Miercuri, 12 mai, premierul, alături de ceilalți miniștri, se vor întâlni cu principalii comisari europeni și vor discuta subiectele legate de energie pentru PNRR, potrivit anunțului făcut de eurodeputatul Rareș Bogdan, care a menționat, luni, că „România are peste 40% din comunități nelegate la rețelele de gaze. Aceeași problemă o avem cu irigațiile”.
Premierul Florin Cîțu va avea o întrevedere cu vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni Valdis Dombrovskis, iar împreună cu ministrul Cristian Ghinea va avea o convorbire cu vicepreședintele executiv pentru o Europă digitală Margrethe Vestager.
România a anunțat că amână depunerea PNRR până pe 31 mai, după ce Comisia Europeană a cerut mai multe modificări. În același timp, Rareș Bogdan a anunțat că termenul-limită ar fi 29 mai, și nu 31 mai. Anunțul amânării până pe 31 mai în loc de sfârșitul lunii aprilie a fost făcut de ministrul Investițiilor, Cristian Ghinea, după o ședință de pregătire a PNRR cu președintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîțu și liderii coaliției de guvernare, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor, pe 28 aprilie. Până în prezent, la Bruxelles, 14 țări au depus deja PNRR.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României - 29,2 miliarde de euro
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Reformele și proiectele de investiții publice cuprinse în PNRR de România trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro puse la dispoziție de Comisia Europeană. România a modificat mai multe părți din PNRR, pentru că a propus inițial o alocare mai mare, de aproape 42 de miliarde de euro, pentru proiectele destinate redresării economice, transformării verde și investițiilor în sănătate, educație și infrastructură. Țara noastră pierde și 400 de milioane de euro la Educație, după bugetul negociat pe PNRR, deși alocarea pentru acest domeniu este de peste 12% - pentru programul "România Educată", va fi de 3,7 miliarde euro.