Ultimul drum al unei românce, din Italia la Onești: "Vreau să mor acasă la mine"
Ultima dorință a unei românce din Italia, bolnavă terminal, a fost îndeplinită cu ajutorul unor voluntari care sunt aplaudați acum ca niște adevărați eroi. Cu avionul nu putea fi transportată. Plecând de la Empoli, în Toscana, cu ambulanța au fost necesare 25 de ore de călătorie. La scurt timp după sosirea la Onești, femeia a murit, scrie cotidianul Il Tirreno, citat de gazetaromaneasca.ro. O lecție de solidaritate greu de uitat. (FOTO: Infirmiera Adele Carli Ballola și cei doi voluntari Daniele Guazzini și Gianmarco Marconcini)
De la Empoli la Onești, în România, sunt aproape 1.800 de kilometri. Nu sunt puțini, dar cum i se putea spune nu Niculinei, o româncă de 69 de ani ce mai avea numai câteva zile de viață, care și-a exprimat dorința de a merge să moară la ea acasă alături de cei dragi? În secția de spital în care era internată, infirmiera șefă, Adele Carli Ballola, știe ce înseamnă suferința: a lucrat ani de zile în Congo în cadrul Serviciului de Voluntariat Internațional. Și astfel Adele, 52 de ani, a încercat să mute munții din loc.
Cu ambulanța
A telefonat la asociația de voluntariat Misericordia din Empoli pentru a vedea dacă se poate organiza un transfer aerian. Însă un zbor atât de delicat nu se poate efectua prea repede: sunt necesare cel puțin cinci zile, pentru un pacient atât de grav. Însă Niculina nu mai are cinci zile: zilele care i-au mai rămas sunt mai puține decât degetele de la o mână.
Atunci apare ideea «nebunească»: transport cu ambulanța. Asociația a pus la dispoziție mijlocul de transport și s-au strâns banii necesari. Plecare imediată, 25 de ore de călătorie fără nicio oprire cu excepția alimentărilor.
Daniele Guazzini, de 37 de ani, și Gianmarco Marconcini, de 21, conduc cu rândul. Niculina este asistată de Adele, care și-a luat câteva zile libere.
Călătoria
Plecați din Empoli miercuri 1 februarie la 3.30. au ajuns la Onești joi 2 februarie la ora 4.30. «A fost o călătorie foarte complicată, atât din cauza numărului de kilometri, cât și a condițiilor critice ale femeii», au povestit voluntarii la Il Tirreno. «Teama că nu va supraviețui era mare. Însă Niculina a rezistat și era conștientă de ceea ce făcea, și-a dat seama de toate».
Un voiaj foarte dificil. «Ultima porțiune a fost foarte solicitantă, câteva rude ne-au ghidat pe străzile de țară și prin mijlocul unor mici sate. Să conduci în acele condiții necesită o mare concentrare. La sosire ne-au rezervat o primire de nedescris: nu este posibil să povestim emoțiile pe care le-am trăit. Puține ore pentru a ne odihni, apoi joi 2 februarie, la 11.30 ambulanța a plecat către Italia». Au fost primiți ca niște eroi de rudele bolnavei, internată imediat în spital la Onești.
La ora 22, în timp ce ambulanța era pe drum, apelul telefonic: «Niculina a murit». Femeia a murit senină. Datorită inimii bune a acestor trei italieni.
Colegii infirmierei de la spitalul Empoli au publicat o scrisoare de mulțumire către asistentă și voluntari, pentru gestul lor de o mare generozitate.
Articolul integral, AICI