MENIU

Ultima lege a justiţiei, promulgată de Iohannis. Avertismentul președintelui

Dragnea a schimbat tot ce a vrut

Klaus Iohannis a promulgat vineri, 12 octombrie, cea de-a treia și ultima lege a justiției, legea 303, care prevede posibilitatea pensionării magistraților după 20 de ani de activitate, indiferent de vârstă. Comisia de la Veneția a atras atenția că această măsură ar duce la depopularea sistemului, așa că Guvernul va emite luni, 15 octombrie, o ordonanță de urgență, prin care să schimbe această prevedre și altele.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri, 12 octombrie, cea de-a treia și ultima lege a justiției, care modifică Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Președintele României spune că a avertizat, în repetate rânduri, că o serie de modificări aduse Legii nr. 303/2004 au un impact negativ direct asupra actului de justiție și asupra calității acestuia.

Care sunt modificări contestate de președinte: noile condiții de pensionare ale magistraților, modalitățile de numire sau revocare a procurorilor cu funcții de conducere și extinderea prerogativelor ministrului justiției, relativizarea unor standarde profesionale, introducerea unor criterii subiective - exclusive ori determinante în evaluarea magistraților -, slăbirea independenței procurorilor în realizarea rolului lor constituțional, modificarea condițiilor de răspundere a magistraților.

"Spre deosebire de celelalte două legi ale justiției deja promulgate, în lipsa unor dispoziții tranzitorii care să permită etapizarea aplicării noii concepții a legiuitorului privind accederea în profesie, respectiv încetarea activității de judecător sau procuror, aplicarea imediată a dispozițiilor din cuprinsul Legii nr. 303/2004 riscă să pună în pericol stabilitatea și buna funcționare a sistemului judiciar, prin blocarea activității instanțelor și parchetelor", se spune în comunicatul de presă al președintelui Iohannis.

Principala și cea mai contestată modificare adusă actului normativ este amputarea puterii de decizie a președintelui în ceea ce privește numirea procurorilor de rang înalt: șefii DNA, DIICOT și ai Parchetului General.

Astfel, potrivit amendamentelor adoptate de majoritatea parlamentară, șeful statului va putea refuza o singură dată, motivat, propunerea ministrului Justiției pentru șefia DNA.

Coaliția de guvernare nu a luat în considerare opinia experților nici când a adoptat OUG pentru Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader una spune alta face. După dezbaterea de la Strasbourg, Toader, a declarat că membrii Comisiei de la Veneţia au fost de acord cu OUG pentru legile justiţiei şi că va trimite draftul la CSM pentru aviz, urmând ca, săptămâna viitoare, să fie adoptată ordonanţa.

În realitate, fără să acomodeze legile justiţiei cu vreuna dintre recomandările Comisiei, ministrul Justiţiei a trecut prin Guvern o OUG pentru operaţionalizarea Secţiei de investigare a magistraţilor, criticată de Comisia de la Veneţia. 

Modificările la codurile penale, aflate şi ele într-un stadiu avansat, plus posibililele ordonanţe pe graţiere şi amnistie vor dovedi că cei doi "elefanţi" de la OUG 13 au revenit cu întreaga turmă.

"Avem o opinie intermediară a Comisiei de la Veneţia cu referire la respectarea standardelor. Vorbim numai de cele trei legi ale justiţiei. Urmează ca preşedintele să mai promulge încă una din legile justiţiei. Suntem aproape aşadar de parcursul final al legilor, durează din 2014, ca să ajungem să spun acei critici cu modificările că nu au fost dezbateri pe lege. Nu-mi amintesc ca vreo lege să mai fi stat în dezbatere trei ani. Voi vorbi cu reprezentanţi ai Comisiei ca să vedem în ce măsură sunt posibile anumite preluări din recomandările Comisiei, racordări ale normelor juridice la standardele europene. Am câteva soluţii pentru o posibilă ordonanţă de urgenţă", a declarat Toader pe 3 octombrie.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat "în mod expres" Parlamentului ca imediat ce se reia sesiunea parlamentară să reintroducă legile justiţiei în circuitul parlamentar şi să le corecteze, aşa cum au cerut cei avizaţi.

"În ceea ce priveşte demersurile făcute de mine, reamintesc că am cerut repetat reanalizarea legilor, am sesizat Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia. După finalizarea tuturor procedurilor, preşedintele este cel care trebuie să promulge legea. În acest moment, în privinţa Legii 304, legea care priveşte organizarea judiciară, am epuizat, din păcate, toate căile constituţionale şi prin urmare sunt obligat de Constituţie să promulg această lege. Asta nu înseamnă că parcursul acestei legi s-a finalizat. Nici vorbă. În virtutea atribuţiilor fundamentale pe care mi le oferă Constituţia, solicit Parlamentului ca imediat ce se reia sesiunea parlamentară să reintroducă aceste legi în circuitul parlamentar şi să le corecteze aşa cum solicită cei avizaţi", a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că acest lucru este absolut necesar şi este imposibil să se meargă mai departe cu promulgarea unei legi care a fost contestată în toate modurile şi care conţine prevederi neclare, lipsite de coerenţă şi care afectează funcţionarea sistemului judiciar.

"Este absolut necesar asta, este imposibil să se meargă mai departe cu o lege care a fost contestată în multiple feluri. Această lege ridică multe probleme pe fond şi conţine dispoziţii neclare, lipsite de coerenţă, care pot afecta buna funcţionare a sistemului de justiţie", a spus Iohannis.

Mai multe articole despre:
legile Justitiei