Torţionarul Ion Ficior, trimis în judecată

Ioan Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, el fiind acuzat de infracțiuni contra umanității, notează Agerpres.

Ioan Ficior a fost pus sub urmărire penală în octombrie 2013, în urma unui denunț depus de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care îl acuza de faptul că, în perioada 1958-1963, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva deținuților politici, în urma căruia au murit 103 persoane.

"Chiar dacă nu era prevăzută în mod expres exterminarea deținuților politici, regimul de detenție instituit prin acte normative menționate (reducerea rațiilor alimentare, izolarea, regimul de carceră, interzicerea legăturilor cu familia, a dreptului de a primi pachete), dar și prin acțiuni ce depășesc cadrul legal (lipsa medicamentelor și a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistență adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv deținuților, condiții de detenție inumane, rele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți), conține premisele exterminării persoanelor deținute", se arăta într-un comunicat al Parchetului difuzat în octombrie 2013.

Procurorii mai susțineau că, din mărturiile foștilor deținuți, a rezultat faptul că regimul de detenție aplicat de către Ioan Ficior, în perioada în care a deținut funcții de conducere în cadrul Coloniei de muncă Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deținuților politici prin metode directe și indirecte precum: condiții de detenție mizerabile și inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci și aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor și a asistenței medicale sau refuzul de a acorda asistență medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; condițiile de muncă foarte grele la care erau supuși toți deținuții, indiferent dacă erau inapți sau bolnavi (deținuții nu erau echipați corespunzător pentru muncile efectuate deși erau obligați să suporte condiții meteorologice extreme); obligarea deținuților de a depăși norma de muncă cu orice preț și pedepsele crunte primite pentru nesupunere. Printre pedepsele aplicate se aflau: izolarea (carcera) unde deținuții primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârșeau abateri de la regulament, alergarea deținuților cu calul și bătăi crunte primite cu ciomagul.

"Faptul că la Periprava era organizat un adevărat lagăr de exterminare este confirmat și de numărul și cauzele morților deținuților, fiind înregistrate 103 cazuri de deces. Printre cauzele deceselor se numără așa numitele 'boli ale mizeriei', precum enterocolită, tuberculoză, afecțiuni ale aparatului digestiv și excretor, afecțiuni cardiace. Actele săvârșite de inculpat în perioada în care a deținut funcția de comandant și locțiitor de comandant al Coloniei de muncă Periprava întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 439 lit. j) din noul Cod penal, infracțiuni contra umanității, respectiv persecutarea unui grup sau a unei colectivități determinate prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, național, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcție de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internațional'", explicau procurorii.