Topul celor mai bune licee în 2015. Ce medie trebuie să ai pentru a fi admis
Înscrierile la Evaluarea Naţională 2015, ce are loc în perioada 22 – 24 iunie, au început luni. Cele mai multe dintre liceele de top în 2015 şi-au modificat ofertele pentru a atrage cei mai buni elevi. Specialiştii în Educaţie spun însă că nu mediile de intrare sunt cele după care ar trebui evaluat un colegiu.
Elevii din clasele a VIII-a au timp până miercuri să se înscrie la Evaluarea Naţională, ale cărei probe se vor desfăşura în perioada 22-24 iunie.
„Cele mai bune sunt acelea care acordă o atenţie deosebită comunicării cu părinţii, care au o ofertă educaţională bogată şi bazată pe preferinţele elevilor, care au colaborări naţionale şi internaţionale şi care îi implică pe elevi în activităţi de voluntariat”, este de părere expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu, conform Adevărul.
Cum însă un top după aceste criterii este greu de făcut, elevilor nu le rămâne decât clasamentul oficial al Ministerului Educaţiei.
Topul celor mai bune licee în 2015:
1. Colegiul Naţional „Sfântul Sava”
2. Colegiul „Naţional” din Iaşi
3. Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova
4. Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ Cluj-Napoca
5. Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“ Braşov
Astfel, Colegiul Naţional „Sfântul Sava” este pentru al doilea an consecutiv cel mai bun liceu din România, dacă luăm în considerare ultimele medii de admitere şi media notelor de la examenul de Bacalaureat obţinute de elevi.
Pentru anul şcolar 2015/2016, colegiul oferă 252 de locuri la clasele a IX-a, în cinci clase de Matematică-Informatică, o clasă de Matematică-Informatică cu limba engleză la nivel bilingv, două clase de Ştiinţe ale Naturii şi o clasă de Filologie.
Şi celelalte poziţii fruntaşe sunt revendicate de aceleaşi licee ca în anii trecuţi, precum Colegiul „Naţional” din Iaşi, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ Cluj-Napoca şi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“ Braşov. Chiar şi aşa, ca progres şcolar colectiv, cel mai bun scor este înregistrat de Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, ce oferă o diferenţă pozitivă de 56 de sutimi între media de admitere şi cea de promovare a Bacalaureatului, faţă de Colegiul Naţional „Sfântul Sava” cu 54 de sutimi.
Cât despre Colegiul „Naţional” din Iaşi, situat pe locul al doilea în clasament, diferenţa dintre media de admitere şi cea a Bac-ului este de doar patru sutimi.
Cea mai mare concurenţă se înregistrează la clasele de Matematică-Informatică unde se predă intensiv limba engleză. Astfel, ultima medie de admitere la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” la o astfel de clasă a fost în 2014 de 9,78, iar la Colegiul „Naţional” din Iaşi de 9,57, în timp ce la filologie s-a intrat şi cu 9,56 la „Sfântul Sava” şi cu 9,38 la Iaşi. De asemenea, concurenţa este la fel de mare şi la specializarea Ştiinţe ale Naturii.
La Sfântul Sava, ultima medie de admitere a fost 9,77, iar la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” – 9,78. „Perspectivele sunt mari la un astfel de liceu. Dacă se străduiesc să facă faţă exigenţelor au mai târziu un mare câştig ca profesionişti. Avem numeroase exemple de absolvenţi care se află acum într-o situaţie foarte bună, deşi proveneau din familii defavorizate şi s-ar fi putut pierde pe drum la o şcoală care nu solicita atâta implicare. În al doilea rând le creşte stima de sine, un aspect foarte important la vârsta adolescenţei”, este de părere Adrian Troie, director adjunct la Colegiul Naţional „Sfântul Sava”.
Pe de altă parte, expertul în Educaţie Simona David Crisbăşanu, membru fondator al Coaliţiei pentru Educaţie, atrage atenţia că şi liceele de top pot crea complexe chiar în rândul elevilor care le frecventează.
„Elevi buni de la licee de top sunt etichetaţi ca mediocri şi, treptat, sunt demotivaţi şi se pierd pe drum, pentru că nu au note de 9 sau 10, ci de 6-7. Elevii sunt acuzaţi că sunt tot mai dezinteresaţi de şcoală, însă gradul lor de motivaţie este foarte redus, din cauza nivelului de stres foarte mare, iar bucuria de a veni la şcoală şi de a învăţa rămâne o excepţie”, explică expertul în Educaţie care a derulat un proiect educaţional în şcoli, în urma căruia a constatat că „nici măcar elevii de top nu ştiu ce vor face după terminarea liceului, calea fiind trasată cel mai adesea de părinţi”.