The Guardian: Mass-media din România, bântuită de comunism și dominată de capitalism
Un studiu elaborat de Manuela Preoteasa și Andrei Schwartz, publicat de Centrul pentru Transparență Media, care ilustrează dificultatea dezvoltării presei libere, în estul Europei, arată mass-media românească ca una bântuită de comunism și dominată de capitalism. Totodată, doi academicieni care au examinat peisajul media, din estul Europei, Paolo Mancini si Jan Zielonka, susțin că instituțiile democratice și cele media, din regiune, "au apărut simultan și interdependent, într-o perioadă de reformă rapidă și deseori haotică", scrie The Guardian.
Autorul articolului, Roy Greenslade, susține că observarea modului în care s-a dezvoltat presa, din regimurile postcomuniste, din estul Europei, a fost uluitoare. În anumite momente, pașii spre fondarea unei prese libere au fost reîntorși din drum, mai ales în țările guvernate după stilul soviet. Chiar și în țările care au căutat să îmbrățișeze democrația de tip occidental, a devenit evident că o libertate a expresiei de tipul celei occidentale a fost oarecum fragilă.
Fără îndoială, unul dintre cele mai importante motive este faptul că, în cea mai mare parte a Europei centrale și estice, dictatura monarhică a fost înlocuită de dictatura comunistă, ceea ce nu a permis democrației să se dezvolte niciodată. Asta indică faptul că tipul de democrație, existent în Occident, susținut de domnia legii, pluralismul politic și libertatea de exprimare, nu a existat înainte de prăbușirea comunismului și încă se află într-un prim stadiu de dezvoltare, în câteva state.
Cele trei etape de dezvoltare a presei românești postcomuniste
Studiul vine într-o vreme de haos intern, cu doi magnați media trimiși la închisoare (Dan Voiculescu și Dan Diaconescu - n.red.) și cu încă unul căruia i se aduc mai multe acuzații (Adrian Sarbu - n.red.). În plus, și premierul Victor Ponta este urmărit penal și inculpat oficial, potrivit Ziare.com.
Studiul cuprinde ziare, posturi de televiziune și de radio, și se concentrează pe trei stadii principale de dezvoltare - 1990-1999, 2000-2010 și 2011 - prezent. În prima perioadă, era aproape generalizată absența investițiilor străine, în timp ce a doua perioadă a fost una caracterizată de opacitatea proprietarilor, investitorii străini fiind mai vizibili decât oamenii de afaceri români. Începând din 2011, însă, a început o perioadă de întrerupere, mai mulți proprietari fiind urmăriți penal pentru diferite fapte.
Sursa citată dă exemplul unui model de patroni de instituții de presă - Ronald Lauder, fiul unei figuri foarte cunoscute în industria cosmetică, Estee Laudare. În ceea ce privește tabloidizarea, Lauder este numit un adevărat Rupert Murdoch, după ce a fondat Central Media Enterprise (CME), având deja, până în 1997, posturi tv în România, Slovenia, Slovacia și Ucraina.
Adrian Sârbu, ministrul afacerilor mass-media din România
În România, cea mai evidentă prezență CME a fost prin intermediul Pro Tv, cel mai urmărit canal al țării, care combină divertismentul și știrile, cu accent pe primul. CME a intrat pe piața din România prin intermediul lui Adrian Sârbu, numit un adevărat ministru al afacerilor mass-media, din primul Guvern postcomunist al României, cel al lui Petre Roman, înainte de a-și înființa primul trust media.
Sârbu, numit în fruntea CME, s-a descris drept "singurul român numit director executiv al unei companii americane listată public". Odată cu apariția problemelor cu justiția ale lui Adrian Sârbu, acesta și-a vândut partea sa din acțiunile CME și s-a retras din toate pozițiile deținute, în timp ce Pro Tv a fost vândut. În luna februarie 2015, Sârbu a fost arestat preventiv, el fiind ulterior eliberat, dar plasat sub control judiciar pentru evaziune fiscală, spălare de bani și fraudă.
Cazul nu este unul unic, studiul ilustrând felul în care presa din România nu este doar bântuită de trecutul său comunist, ci și pătrunsă și dominată de capitalul străin.