Teza de doctorat a Laurei Codruța Kovesi: suspiciuni, omisiuni, greșeli
Suspiciunea de plagiat în cazul tezei de doctorat a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, a survenit după ce deputatul Sebastian Ghiță a depus la Parchetul General un autodenunț privind mușamalizarea raportului Comisiei de Lucru, pe baza căruia Consiliul Național de Etică a stabilit, în 2012, că Laura Codruța Kovesi nu a plagiat.
Ca răspuns la autodenunțul depus de Ghiță, șefa DNA a făcut publice aproape 250 de pagini de documente folosite în 2012 pentru a se apăra de acuzațiile de plagiat din acea perioadă.
Jurnaliștii de la Pressone.ro au analizat documentele și argumentele prezentate de Kovesi și au constatat că există o serie de greșeli, omisiuni sau suspiciuni noi. Aceștia subliniază că acest caz de plagiat în care este implicată șefa DNA nu este comparabil cu cele ale lui Victor Ponta, Gabriel Oprea sau Petre Tobă, despre plagiatele cărora susțin că sunt “masive și sfidătoare”.
Mai exact, în urma analizei se pare că au fost descoperite noi suspiciuni de plagiat. Astfel, paragrafe întregi de la paginile 21–24 ale tezei semnate de Laura Codruța Kovesi sunt reproduse, fără ghilimele, din volumul I al cursului "Combaterea crimei organizate", semnat de chestorul de poliţie Damian Miclea şi apărut în 2004 la Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor. Inclusiv notele de subsol din lucrarea lui Damian Miclea sunt preluate de şefa DNA în teza sa.
O altă suspiciune, susțin jurnaliștii, vizează pagina 31 din teza de doctorat a Laurei Codruța Kovesi. Aici apar două paragrafe preluate din articolul "Cooperarea internațională în prevenirea și combaterea criminalității", selecție și traducere din documentarul de fond al Conferinței ministeriale internaționale privind crima organizată transnațională, ECOSOC, desfășurată la Napoli în 21-23 octombrie 1994.