MENIU

Termoficarea modernizată din Oradea versus dezastrul din București

În timp ce în București și în alte zone ale țării, oamenii dârdâie în case de frig și nu au apă caldă, sunt și orașe ai căror primari au reușit să implementeze sisteme moderne de încălzire centralizată. Este și cazul municipiului Oradea.

În urmă cu doar șase ani, sistemul era în pragul colapsului. În 2014, Oradea se încălzea cu ajutorul unui CET a cărui piesă de forță era un cazan pe gaz vechi din 1966, aproximativ 75% din rețea era mai veche de 25 de ani, iar pierderile de pe conducte depășeau 44%.

Aproape jumătate din energia termică produsă în Oradea se risipea în aer ori se scurgea în pământ. Numărul avariilor depășea o mie pe an, iar remedierea lor dura zile întregi, timp în care locuitorii orașului se încălzeau cu pături sau radiatoare electrice.

Așa că municipalitatea a început un amplu program de modernizare cu fonduri europene, dar și de la bugetul de stat.

Începând din 2014, termoficarea din Oradea a atras investiții de aproape 130 milioane euro. A fost cumpărat un sistem nou de producție a energiei termice. În urma unei investiții de 54 de milioane de euro, noua centrală pe gaz a fost pusă în funcțiune în vara anului 2016. Apoi a urmat a doua etapă de modernizare, de această dată fiind vorba de reabilitarea rețelelor. Au fost înlocuite conductele cele mai mari, care prezentau un risc crescut de avarie și care deserveau un număr mare de persoane. A urmat apoi modernizarea conductelor secundare.

La polul opus, deși a anunțat un amplu program de modernizare a sistemului de termoficare, orașul Bacău se confruntă cu numeroase avarii, spre disperarea locuitorilor care au rămas în continuare racordați. Anul trecut, în doar două luni, au avut loc nu mai puțin de 118 avarii, potrivit presei locale. Pentru a limita efectele avariilor produse pe rețea, Primăria Bacău a obținut fonduri de 7,6 milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării. Însă, nici la acest moment, lucrările de modernizare a rețelelor secundare nu s-au încheiat în mod oficial, potrivit ziarului de Bacău. Iar în 2014, Primăria Bacău a luat alte 85 de milioane de lei fără TVA de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea acestor rețele. Deși proiectul trebuia să se încheie în 2015, acesta nu este finalizat nici acum, mai scrie sursa citată.

Cu aceleași probleme se confruntă și orașul Constanța. Zilele trecute o magistrală principală a cedat, iar jumătate dintre locuitori au rămas fără apă caldă și căldură.

Această rețea este din anii 1970-1980, iar majoritatea conductelor au ruginit. Până când intră proiectul de finanțare europeană în funcțiune și începe redimensionarea și înlocuirea integrală a rețelei de transport, suntem obligați să întreprindem măsuri de reparație, de anihilare a fiecărei avarii, pentru a nu ajunge în situația în care din veniturile pe care le producem să nu mai putem achita acele costuri suplimentare generate de avarii. Acesta este motivul deselor opriri. Cedează rețeaua, trebuie să oprim și să reparăm,” a declarat, pentru Replica, Liviu Popa, directorul general RADET Constanța.

Nici în Capitală, situația nu arată mai bine. Frig afară, frig și în apartamentele bucureștenilor. În timp ce reprezentanții Termoenergetica spun că zonele sunt insuficient alimentate din cauza lipsei parametrilor de la CET Grozăvești, reprezentanții Elcen se apară și susțin că alta este sursa problemei și anume pierderile care sunt extrem de mari. Din acest motiv agentul termic nu mai ajunge la blocuri la temperatura la care ar trebui.
„Problema este rețeaua primară și secundară de transport a energiei termice. Din păcate, în această vară nu s-au făcut reparații și investiții cum ar fi trebuit”, a declarat Claudiu Crețu, administrator special ELCEN.

În alte sectoare, oamenii nu au apă caldă, ca urmare a unor avarii produse pe reţelele primare sau secundare, potrivit unor informaţii publicate pe site-ul Companiei Municipale Termoenergetica.

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat recent că Municipalitatea va beneficia de 20 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului, pentru intervenţiile necesare în această iarnă, în urma avariilor de la reţeaua de termoficare. El a menţionat că banii vor fi utilizaţi pentru reparaţii minore, în urma avariilor şi că nu este vorba despre intervenţii majore. 

Mai multe articole despre:
termoficare oradea bucuresti termoenergetica radet