Teritoriul României în pericol: Aproape un hectar dispare în fiecare an. Județele Botoșani și Galați, cele mai afectate
România se confruntă cu o situație alarmantă, constatându-se pierderea anuală a aproximativ un hectar de teritoriu în fiecare an. Impactul acestui fenomen devine și mai evident atunci când ne gândim că în ultimele patru decenii, aproximativ 60 de hectare au dispărut în județele Botoșani și Galați.
România se confruntă cu o problemă gravă legată de pierderea terenului, cauzată în principal de acțiunea de eroziune a Râului Prut. Acesta „mușcă” permanent din malul românesc, determinând o reducere a teritoriului țării. În ultimii patru decenii, aproximativ 60 de hectare au fost pierdute în județele Botoșani și Galați ca rezultat direct al acțiunii acestui râu.
În satul Baranca, din comuna Hudești, județul Botoșani, o localitate situată chiar la granița cu Ucraina, râul Prut rupe constant din malul românesc, se arată în într-o interpelare parlamentară făcută de deputatul Dorinel Cosma. Conform documentului, primarul comunității locale, din anii comunismului și până acum, peste 60 de hectare din malul românesc au dispărut.
Pierderea de teritoriu românesc, prin eroziunea râului Prut, a fost constatată și în județul Galați. În anii 2016 și 2017, Administrația Națională Apele Române a efectuat o serie de cercetări privind cauzele și evoluția acestui fenomen. Conform studiului elaborat atunci, zona râului Prut, în dreptul trecerii de frontieră între România și Republica Moldova, este cea mai erodată zonă, ceea ce a dus la această situația îngrijorătoare, și anume pierderea anuală de teritoriu. În zona Galați, dispar anual circa 2 metri liniari de teren, iar în decurs de zece ani, România pierde circa jumătate de hectar din teritoriu în această zonă.
Ce spune Ministerul Mediului
Răspunzând interpelării, ministrul Mediului, Mircea Fechet, susține că malul drept al Prutului, pe întreaga lungime de pe teritoriul României, este în general flancat de diguri de protecție împotriva inundațiilor, între acestea și malul apei existând o fâșie de pământ (zona dig mal), scrie Puterea. Astfel, apa acționează asupra malurilor provocând sinuozități (meandre) din cauza caracterului slab coeziv al terenului din care acestea sunt alcătuite. Meandrarea cursurilor râurilor (în zona dig-mal) este un fenomen natural, stoparea acestui fenomen nefiind justificată din punct de vedere economic, susține ministrul.
În perioada anilor 2000 dar și anterior, au fost executate lucrări de apărare a malului drept al Prutului, mai importante fiind în zona localităților Baranca, Oroftiana și Horodiștea. La Horodiștea, de-a lungul anilor, Prutul și-a făcut în mod natural o tăiere de cot, o suprafață de câteva hectare, fiind astfel izolată. Lucrările efectuate, spune documentul semnat de oficialul Guvernului, au constat în excavarea vechiului șenal al râului și apoi astuparea tăierii de cot cu anrocamente. Acțiunea de aducere pe vechiul traseu s-a desfășurat pe perioadă de circa 20 de ani din cauza alocării reduse de fonduri de la bugetul de stat.
Pe sectorul sudic al Prutului (în zona județului Galați), meandrarea albiei este redusă, astfel încât eroziunea malului este scăzută, se spune în document. Ministrul spune că orice lucrare executată pe cursul apelor ce constituie frontieră de stat necesită notificarea și aprobarea statului vecin.