Tatăl lui Dan Tocaci, în anturajul securiștilor milionari. Banca Columna, implicată în marile privatizări din anii `90
Cele mai mari devalizări din istoria României s-au produs cu ajutorul băncii Columna, înființată sub îndrumarea primului director al SRI, Virgil Măgureanu. Ingineriile financiare au fost puse în practică de Leonid Tocaci, tatăl lui Dan Tocaci, omul lui Florian Coldea, după ce a avut acces la milioane de dolari între 1995 și 2000.
Leonid Tocaci a fost directorul băncii Columna, cea care a acordat credite pentru privatizări controversate. Acţionarul majoritar al băncii era, oficial, o companie înregistrată în Elveţia, Manel Finanz. Reprezentantul acţionarului în România era Marius Eduard Ţîrlea, ginerele lui Ion Ceauşescu, fratele fostului dictator. Banca Columna ar fi fost creată sub tutela oamenilor din serviciile secrete comuniste și coordonați de către Virgil Măgureanu.
Instituția financiară condusă de Leonid Tocaci a început să aibă primele probleme cu lichiditățile în 1997. CEC și Fondul Proprietății de Stat au cerut falimentul structurii coordonate de serviciile secrete pentru că aveau de recuperat peste 150 de miliarde de lei, după ce îi depozitaseră în coturile acesteia.
Banca avea o expunere în grupul de firme ale grupului Eurocolumna din care ea însăși făcea parte, prin acordarea de credite în vederea achiziționării de întreprinderi din perioada comunistă.
Procesul deschis în instanță de FPS si CEC au atras atenția Băncii Naționale a României. Consiliul BNR a sancționat schema coordonată de Leonid Tocaci și a interzis atragerea de depozite de la persoane fizice și juridice. Tocaci cerea la acea dată bancherilor să retragă sancțiunea pentru că banca ar fi aruncată într-un cerc vicios.
Astfel, banii statului român au fost folosiți pentru a prelua mai multe afaceri de interes pentru Virgil Măgureanu. Presa vremii a scris că sub coordonarea serviciilor secrete, banii repatriați din Irak au fost folosiți pentru cumpărarea pachetelor majoritare de acțiuni la combinatele de îngrășăminte chimice de la Turnu Măgurele, Slobozia și Târgu Mureș și rafinăria Petrolsub Suplacu de Barcau din județul Bihor și fabrica de Cauciucuri Danbiana. Toate companiile care au prosperat în perioada comunistă au fost căpușate prin firmele Euro Trading Chemicals si Euro House 2000. Totodata, a fost achiziționată fabrica de mobilă VictoriaMob din orașul Tășnad județul Satu Mare, care era una din cele mai moderne din țară și era profilată pe export.
Nepotul fostului director al SRI, Viorel Măgureanu, a preluat cu fonduri de la Banca Columna firmele UNIO din Satu Mare, cel mai mare producător de utilaj minier din România, AGECOM din Baia Mare, cel mai mare trust de construcții din județul Maramureș. Ambele societăți au au ajuns în patrimoniul lui Viorel Zoicas.
Fabrica Danubiana a fost privatizată prin faimoasa metodă MEBO, în 1995. Atunci, Gelu Tofan a cumpărat Danubiana cu un credit de la Banca Columna. În 1996, fostul magazioner a devenit patron al fabricii. Într-o perioadă foarte scurtă după ce Gelu Tofan a preluat-o, Danubiana a înregistrat pierderi de aproximativ 23 milioane de dolari. Aceste pierderi reprezentau, de fapt, marfa luată din depozitele Danubiana şi neachitată de firmele Tofan. Potrivit presei, care a investigat evoluția fostului muncitor devenit miliardar, tipologia în care se înscrie Gelu Tofan este cea a afaceriştilor de carton. Acești șmecheri ai tranziției au profitat de relații politice, de acces preferențial la credite ale unor bănci, de speculații financiare ilegale. Un parcurs presărat cu multe fraude înregistrate în așa-numitul proces al privatizării.
Odată cu distrugerea acestei fabrici, nu doar bunurile materiale au fost vândute, ci și un brand celebru al statului român. În el au fost investite capacități științifice și o istorie a relațiilor comerciale externe ale României. Lanțul de producție al fabricii de anvelope Danubiana a fost creat cu tehnologie britanică în anii 60. Pe locul fostei fabrici emblematice pentru România se va ridica un cartier imobiliar.
Un alt caz similar cu cel de la Danubiana este privatizarea Rafinăriei Petrolsub. Construită în 1967, rafinăria de bitum din Suplacu de Barcău a prosperat și după Revoluţie, iar în 1995 a fost privatizată. A intrat în lichidare după ce a fost căpușată de grupul de firme Euro Columna, în spatele căruia era Virgil Măgureanu şi un alt grup de oameni din Serviciile Secrete. În conducerea vizibilă de la Petrolsub apărea Eduard Marius Ţîrlea, ginerele lui Ion Ceauşescu, fratele fostului dictator comunist.
Ingineriile financiare de la banca Columna s-au încheiat oficial în mai 2022. Instanța a dispus închiderea procedurii de faliment și, radierea societății comerciale.