CSM a sesizat Curtea Constituţională în cazul Șova

UPDATE: Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Marius Tudose, a sesizat luni Curtea Constituțională cu o cerere de soluționare a posibilului conflict juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească și puterea legislativă în cazul senatorului Dan Șova, potrivit Agerpres.

"Președintele CSM solicită Curții Constituționale să constate existența unui conflict de natură juridică constituțională între menționatele autorități publice, în măsură să împiedice autoritatea judecătorească să-și îndeplinească atribuțiile constituționale și legale cu care a fost învestită, în vederea restabilirii ordinii constituționale care trebuie să existe între autoritățile publice prevăzute în Titlul III din Constituția României. Sesizarea Curții Constituționale a fost formulată în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. e) din Constituția României, republicată, ale art. 34 și următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare", se arată într-un comunicat al CSM, postat luni pe site-ul instituției.

În sesizare se amintește că, în 25 martie, pe ordinea de zi a Senatului a fost înscrisă cererea de încuviințare a reținerii și arestării a senatorului Dan Șova și că, supusă la vot, cererea a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra, iar 5 au fost anulate, apreciindu-se că nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru încuviințare, fiind avute în vedere dispozițiile art. 173 din Regulamentul Senatului, în conformitate cu care hotărârile de acest gen se adoptă cu votul secret al majorității membrilor Camerei.

Marius Tudose susține că, din prevederile art. 173 din Regulamentul Senatului, rezultă că asupra cererii de încuviințare a reținerii și arestării acest for legislativ hotărăște cu votul majorității membrilor săi, ceea ce înseamnă că asupra unei astfel de cereri se pronunță printr-o hotărâre.

În opinia acestuia, chiar și în condițiile în care prevederile art. 173 din Regulamentul Senatului, deși neconstituționale prin perspectiva acelorași argumente care au fost expuse în deciziile Curții Constituționale anterior menționate, nu au fost modificate în acord cu aceste decizii, regulile de interpretare a normelor de drept conduc la aceeași concluzie, respectiv că asupra cererii de încuviințare a reținerii și arestării Senatul trebuie să se pronunțe cu majoritatea simplă a membrilor prezenți.

Marius Tudose subliniază că Senatul, chiar și în condițiile în care avea norme diferite în propriul regulament, era obligat să interpreteze corect și conjugat toate dispozițiile care reglementau problema majorității necesare pentru luarea hotărârii privind cererea de încuviințare a reținerii și arestării unui membru al acestei Camere, prin prisma ierarhiei normelor legale și a principiului priorității normelor cu forță juridică superioară, care, în acest caz, sunt chiar dispozițiile constituționale.

De asemenea, Marius Tudose susține că Senatul nu a procedat la modificarea dispozițiilor art. 173 din regulamentul acestei Camere, în sensul punerii în acord cu reglementarea constituțională, iar această omisiune este de natură să împiedice autoritatea judecătorească să-și îndeplinească rolul constituțional.

Curtea Constituțională a României a stabilit, vineri, să dezbată pe 8 aprilie sesizările trimise de președintele Klaus Iohannis și PNL, cu privire la soluționarea conflictului juridic de natură constituțională în legătură cu votul dat de Senat, în cazul solicitării de încuviințare a reținerii și arestării preventive a lui Dan Șova.

Senatorii au respins, miercuri, 25 martie, solicitarea privind reținerea și arestarea preventivă a social-democratului Dan Șova, acuzat de săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul privind fapte de corupție la companiile energetice Turceni și Rovinari. Din totalul de 151 de voturi valabil exprimate, 79 de voturi au fost în favoarea solicitării, iar 67 împotrivă. Cinci voturi au fost anulate.

Ponta, despre sancționarea celor care au votat împotriva arestării lui Șova: Nu înțeleg întrebarea

Preşedintele PSD Victor Ponta evită să comenteze subiectul privind votul din Senat în cazul senatorului Dan Şova.

Ponta a fost întrebat dacă senatorii PSD care au votat "împotriva" cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova ar putea fi sancţionaţi pe linie de partid, în contextul în care Ponta a precizat, în urmă cu aproximativ două luni, că parlamentarii PSD vor aproba toate cererile procurorilor.

Reporter: Îi veţi sancţiona pe senatorii PSD care au votat împotriva cererii privindu-l pe Dan Şova, în condiţiile în care există o decizie politică a PSD de a aproba toate cererile procurorilor?

Victor Ponta: "Nu doresc să comentez acest lucru".

Reporter: Ce anume nu doriţi să comentaţi? Victor Ponta: "Până nu înţeleg întrebarea, nu comentez",  scrie evz.ro

Tăriceanu: Votul în cazul lui Șova nu poate fi reluat în Senat; nu a existat nicio contestație

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat luni că reluarea votului referitor la cererea DNA pentru încuviințarea reținerii și arestării preventive în cazul senatorului Dan Șova nu este posibilă, întrucât procedura a fost îndeplinită și nu a existat "nicio contestație a votului sau a procedurii utilizate", potrivit agerpres.ro

"Nu știu dacă este o intenție serioasă de reluare a votului, dar reluarea votului nu se poate face decât dacă există, cum se întâmplă poate uneori, o defecțiune în sistemul de vot, dacă unii dintre membrii Camerei nu pot să voteze, dar nu este cazul. Pentru un vot care unei părți din membrii Parlamentului nu este convenabil, nu se poate relua votul. Procedura a fost îndeplinită, nu a existat nicio sesizare, nicio contestație a votului sau a procedurii utilizate, așa încât nu poate fi acceptabil un astfel de demers", a susținut Tăriceanu.

Întrebat care va fi procedura în cazul votului pentru cea de-a doua cerere de reținere și arestare preventivă în cazul senatorului Darius Vâlcov, Tăriceanu a explicat că "până nu se face modificarea Regulamentului sau nu apare o sesizare a Curții care să oblige Senatul să facă o modificare a Regulamentului, rămâne în vigoare actuala prevedere".

Tăriceanu a adăugat că există într-adevăr o contradicție între textul Constituției și prevederile din Regulamentul Senatului și din Statutul deputatului și senatorului cu privire la procedura de adoptare a unei cereri de începere a urmăririi penale sau de reținere și arestare preventivă.

"Este o neconcordanță între prevederea constituțională și cea din Regulamentul comun al Camerei și Senatului, cât și din Regulamentul Senatului. Acest lucru însă se poate rezolva și de altfel am văzut că sesizările trimise către Curte atât de președinte, cât și de PNL vizează această neconcordanță. Cineva își poate pune întrebarea de ce s-a procedat în felul acesta și am să explic de ce s-a ținut cont de Regulamentul Senatului în cazul votului pentru domnul Șova: pentru că atâta vreme cât articolul respectiv nu este declarat neconstituțional, el este în vigoare, are putere de lege și se aplică. Prin urmare, dacă în urma sesizării Curții, Curtea va considera că această neconcordanță trebuie rezolvată, din acel moment devine aplicabilă soluția pe care o va da CCR. Dar până atunci rămâne în vigoare Regulamentul așa cum este", a afirmat președintele Senatului.

Contestaţia în cazul Şova, discutată la CCR pe 8 aprilie. Zegrean: Cei ce dau legile să le respecte

Curtea Constituțională a României a stabilit, vineri, să dezbată pe 8 aprilie sesizările trimise de președintele Klaus Iohannis și PNL cu privire la soluționarea conflictului juridic de natură constituțională în legătură cu votul dat de Senat în cazul solicitării de încuviințare a reținerii și arestării preventive a lui Dan Șova.

Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, este de parere ca Senatul si Camera Deputatilor ar trebui sa treaca intr-un document inclusiv rezultatul unei hotarari negative, cum a fost cea data miercuri, in cazul Dan Sova, care a fost scapat de arest preventiv de colegii sai.

Zegrean a declarat, vineri dimineata, inainte de sedinta CCR, ca au fost primite doua sesizari legate de cazul Sova, una de la presedintele Klaus Iohannis si "una de la Senat, pentru articolul 173 din regulament", scrie ziare.com.

Intrebat daca a doua sesizare a fost depusa de PNL, Augustin Zegrean a raspuns afirmativ.
"Acum ma duc sa vad dosarele, repartizez raportorii, urmeaza sa stabilim un termen", a mai spus presedintele CCR.

Ulterior, s-a anuntat ca sesizarile vor fi discutate in data de 8 aprilie.

Augustin Zegrean a refuzat sa se pronunte cu privire la "vinovatii" existente in cazul Sova, dar a subliniat ca "definitia sumara a statului de drept este ca cei care dau legile trebuie sa le respecte si ei".

Intrebat daca se mai poate schimba decizia Senatului in cazul Sova, Augustin Zegrean a refuzat sa comenteze, dar a precizat: "Nu judecam doar ca sa ne aflam in treaba, o sa dam o decizie".

Orban: PNL cere CCR să constate neconstituționalitatea deciziei Senatului în cazul Șova

Prim-vicepreședintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, joi, în cadrul unei conferințe de presă, că sesizarea de neconstituționalitate pe care PNL o adresează CCR, privind votul Senatului în cazul Dan Șova, are două capete de cerere, potrivit Realitatea TV.

"Sesizarea de neconstituționalitate pe care o adresăm CCR are practic, două capete de cerere. Primul: solicităm constatarea neconstituționalității art. 173 din Regulamentul Senatului, care stipulează că Senatul hotărăște asupra cerererii. E vorba de cererea de arestare preventivă, pe reținere sau pe percheziție, Senatul hotărăște asupra cererii cu voturi secrete, cu majoritatea membrilor săi. Al doilea capăt de cerere este acela prin care cerem CCR să constate neconstituționalitatea deciziei Senatului, privitor la rezultatul votului în cazul Șova și să decidă că s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea cererii formulate de Ministerul Justiției, numărul necesar de voturi care e stabilit în conformitate cu art 76 alineatul 2, din Constituție, cares stipulează că hotărârile Camerei Deputaților și ale Senatului se adoptă cu majoritatea deputaților, respectiv senatorilor prezenți", a declarat Ludovic Orban.

Klaus Iohannis a contestat la CCR votul pentru Dan Șova

Președintele Klaus Iohannis sesizează CCR, pentru votul din cazul blocării arestării lui Dan Șova, se arată într-un comunicat al Adminsitrației Prezidențiale. Iohannis a trimis joi președintelui Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, o cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public și Parlament cu privire la omisiunea Camerei Deputaților și Senatului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere sau arestare a unui parlamentar, referirea fiind făcută la atitudinea Parlamentului în cazul respingerea arestării senatorului Dan Șova, care duce la un blocaj instituțional.

”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis joi, 26 martie a.c., preşedintelui Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

În comunicat se precizează că în cazul lui Dan Șova nu au fost respectate prevederile Constituției, în timp ce la senatorul Darius Vâlcov și deputatul Theodor Nicolescu au fost respectate prevederile din articolul 76: 

”În conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constituție, republicată, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiției, potrivit legii, cu cereri de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați și senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție. La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a fost înscrisă cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi pentru și 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituție”

La aceeași dată, pe ordinea de zi a Senatului au fost înscrise două cereri de încuviințare a reținerii și arestării preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Vâlcov și Dan-Coman Șova. Supusă la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Vâlcov a întrunit 97 de voturi pentru și 48 de voturi împotrivă, 5 fiind anulate, iar hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constituție; supusă la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Șova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra și 5 anulate și, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă.

În  documnet se mai precizează că aplicarea diferită a normelor legale și a regulamentelor referitoare la majoritatea necesară încuviințării acestor cereri a creat un statut juridic diferențiat între deputați și senatori, referirea fiind făcută explicit la respingerea votului pentru Șova:

”Aplicarea diferită a normelor legale și regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviințării acestor cereri a creat un statut juridic diferențiat între deputați și senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) și ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, republicată, ce consacră un statut nediferențiat deputaților față de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaților, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorității senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menționate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării”, se mai arată în comunicat.

Kovesi cere CSM să sesizeze CCR în cazul Şova

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a trimis o scrisoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii în care consideră că se impune sesizarea Curții Constituționale a României pentru soluționarea conflictului de natură constituțională, creat între puterile statului, ca urmare a faptului că Senatul a refuzat să răspundă cererii formulate de procurori.

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a trimis, joi, o scrisoare preşedintelui CSM în care susţine că se impune sesizarea CCR pentru soluţionarea conflictului de natură constituţională creat între puterile statului, după ce Senatul a refuzat să aprobe cererea DNA de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova.

Redăm integral scrisoarea transmisă către Consiliul Superior al Magistraturii:

"La data de 13.03.2015, Direcția Națională Anticorupție a sesizat ministrul Justiției pentru a cere Senatului României încuviințarea reținerii și arestării preventive a senatorului ȘOVA DAN - COMAN pentru săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu.

La data de 25.03.2015, Senatul României a comunicat ministrului Justiției că s-a pronunțat prin vot secret asupra cererii, însă nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru încuviințarea reținerii și arestării a unui senator. În acest sens, au fost avute în vedere prevederile art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora hotărârile de acest gen se adoptă cu votul secret al majorității membrilor camerei.

Din cuprinsul comunicării rezultă că Senatul nu a adoptat cu acest prilej o hotărâre prin care să admită sau să respingă cererea formulată de ministrul Justiției.

Având în vedere aceste împrejurări, considerăm că Senatul României a refuzat să răspundă solicitării care i-a fost adresată de reprezentanții autorității judiciare, astfel încât ne aflăm în situația unul conflict de natură constituțională între puterile statului.

Considerăm că, în urma cererii cu care a fost sesizat, Senatul României avea obligația de a adopta fie o hotărâre de admitere, fie de respingere a acesteia. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 67 din Constituție și ale art. 83 din Regulamentul Senatului, în desfășurarea activității, această cameră adoptă legi, hotărâri și moțiuni simple.

Soluționarea unei cereri printr-o comunicare adresată de președintele Senatului ministrului Justiției excede cadrului constituțional și echivalează cu refuzul de a se pronunța asupra cererii.

Pe de altă parte, condiția de cvorum invocată în cuprinsul comunicării este contrară dispozițiilor constituționale, în condițiile în care prin Decizia Curții Constituționale nr. 989 din 01.10.2008 s-a constatat că cererile de această natură adresate sunt adoptate prin majoritatea simplă a parlamentarilor prezenți. Astfel, s-a constatat că sunt neconstituționale prevederile art. 155 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora cerea privind urmărirea penală a membrilor Guvernului „se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților”, întrucât contravin art. 76 alin. 2 din constituție, care prevede că adoptarea unor astfel de hotărâri se face cu majoritatea simplă.

Raționamentul este pe deplin aplicabil și în acest context, iar prin refuzul adoptării unei hotărâri cu privire la cererea ce i-a fost adresată, Senatul României a împiedicat ca instanța de contencios constituțional să cenzureze o modalitate de aplicare a legii vădit contrară Constituției.

În acest context, activitatea organelor judiciare este blocată de către autoritatea legislativă prin omisiunea acesteia de a-și îndeplini atribuțiile stabilite prin Constituție, astfel încât considerăm că se impune sesizarea Curții Constituționale a României pentru soluționarea conflictului de natură constituțională dintre autorități."